Guvernul a prezentat, pe 6 august, proiectul politicii fiscale pentru anul 2027 și l-a trimis în consultări publice. Este un pachet cu multe piese — mai puține taxe pe muncă, TVA schimbat pe categorii, accize mai mari pe vicii, o taxare mai apăsată a capitalului — dar, pentru cei mai mulți oameni din raionul Ungheni, întrebarea practică se reduce la două: cât îmi rămâne în plus din salariu și ce se scumpește. Le luăm pe rând, cu cifre.
Ce este scutirea personală și cât crește
Fiecare angajat are, în fiecare an, o parte din salariu pe care statul nu o impozitează — se numește scutire personală. Astăzi ea este de 29.700 de lei pe an. Proiectul o ridică la 40.000 de lei, adică 10.300 de lei în plus de venit rămân neimpozabili. Guvernul estimează că măsura lasă la oameni, în total, circa 800 de milioane de lei pe an la nivel de țară.
Cota impozitului pe venitul din salariu rămâne aceeași — 12% —, iar comunicatul nu anunță modificarea ei. Cum se traduce asta în bani pe care îi simți: la fiecare leu scos din impozitare economisești 12 bani. Peste cei 10.300 de lei cu care crește scutirea, economia este de aproximativ 1.236 de lei pe an — în jur de 103 lei pe lună — pentru orice salariat al cărui venit anual depășește noul prag.
Este o măsură care lasă mai mulți bani în buzunarul celor care muncesc. În combinație cu creșterea salariului minim, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie, ne va permite să scădem și mai mult plățile la negru. Vasile Tofan, prim-ministru
Cât rămâne în buzunarul unui salariat din Ungheni
Aici intervine raionul. Câștigul salarial mediu lunar brut în raionul Ungheni era, în 2024, de 11.321 de lei, potrivit Biroului Național de Statistică — adică în jur de 135.000 de lei pe an, cu mult peste pragul de 40.000. Practic, un salariat cu normă întreagă din raion câștigă suficient încât să primească beneficiul întreg: cei 1.236 de lei pe an.
La scara raionului, cifra se adună. La 31 decembrie 2024, în raionul Ungheni erau 16.349 de salariați. Dacă toți câștigă peste prag — ceea ce, la salariul mediu de aici, este aproape de realitate pentru cei cu normă întreagă — creșterea scutirii ar lăsa în buzunarele lor până la 20 de milioane de lei pe an, bani care nu mai pleacă la impozit și rămân, cel mai probabil, în consumul și economiile locale.
Este un plafon, nu o promisiune exactă: cei care lucrează cu fracțiune de normă sau sezonier câștigă mai puțin și economisesc mai puțin, iar oamenii care muncesc informal ori peste hotare nu apar deloc în această socoteală. Dar ordinul de mărime este corect — și arată de ce o măsură care pare abstractă la Chișinău are un efect concret, măsurabil, în economia unui raion.
Cine plătește: agricultura, viciile, capitalul
Un pachet fiscal nu dă doar; ia și el. Iar unele dintre lucrurile pe care le ridică ating direct profilul Ungheniului.
Cel mai relevant local: TVA. Cota redusă de 8% se menține pentru produsele esențiale — pâine, legume, fructe, majoritatea lactatelor și medicamentele. Dar pentru agricultură, alimentația publică (HoReCa), cazare și turism, ca și pentru celelalte alimente, proiectul propune trecerea la 12%. Ungheniul este un raion agricol, iar pentru un producător local o cotă de TVA mai mare pe activitate înseamnă costuri mai mari — exact tensiunea care, în vară, a scos fermierii din raion la protest pe tema TVA din agricultură.
Restul pachetului urmărește „viciile” și capitalul. Cresc accizele la tutun (+20%) și la lichidele de vaping (+50%) și apar accize noi pe băuturile cu zahăr, pe cele energizante și pe articolele pirotehnice (25% din valoare). Jocurile de noroc primesc o taxă de 6%, care ar aduce la buget circa 500 de milioane de lei. Câștigul din creșterea de capital se impozitează cu 12% în loc de 6%, dividendele urcă de la 6 la 8%, iar băncile ar plăti o „taxă de solidaritate” — impozit pe profit de 18% în loc de 12%.
Ce rămâne protejat — și ce se schimbă la energie
Partea de protecție a consumului a fost, spune Guvernul, ajustată după prima versiune a proiectului. TVA de 8% se păstrează la coșul de bază, iar la energie regulile intră în vigoare abia după sezonul rece, de la 1 aprilie 2027: primii 150 de metri cubi de gaze consumați lunar rămân la TVA de 8%, primii 100 de kWh de energie electrică sunt la cotă zero, iar energia termică beneficiază și ea de cotă zero. Consumul peste aceste praguri se taxează cu cota standard de 20%.
O noutate care atinge tot mai mulți cumpărători din raion: coletele comandate de pe platformele străine vor fi supuse TVA, plus o taxă fixă de 12 lei de colet — o măsură menită, spune Guvernul, să pună comercianții locali și pe cei externi în condiții egale.
Ce urmează
Nimic din toate acestea nu este încă lege. Proiectul politicii fiscale pentru 2027 urmează să fie discutat, în consultări publice, cu mediul de afaceri, sindicatele, autoritățile locale și cetățenii, iar cifrele pot fi ajustate pe parcurs. Pentru un raion în care fiecare salariat contează la calculul de mai sus, iar fiecare fermier simte cota de TVA, dezbaterea din toamnă nu este o formalitate.
Cum am calculat: creșterea scutirii personale cu 10.300 de lei pe an, impozitată la cota unică de 12%, pe care comunicatul nu o modifică, dă o economie de 1.236 de lei pe an pentru fiecare salariat cu venit peste prag. Numărul salariaților (16.349) și câștigul mediu (11.321 de lei brut pe lună) sunt datele Biroului Național de Statistică pentru raionul Ungheni în 2024. Agregatul de până la 20 de milioane de lei presupune că toți salariații câștigă peste prag și este, prin urmare, o limită de sus.