Actualizare — 3 august 2026. Inspectoratul de Poliție Ungheni a completat răspunsul din 30 iulie (scrisoarea nr. 34/54-12162 din 3 august, semnată de șeful adjunct, comisarul-șef Sergiu Muruz). Cele 424 de procese-verbale pe art. 104 din Codul contravențional, întocmite în raion din 2024 până acum, se împart astfel: 194 în 2024, 132 în 2025 și 98 în 2026, până la 3 august. Cifra brută a acestui an pare mai mică doar pentru că anul nu s-a încheiat: raportat la lună, ritmul e de 16,2 procese-verbale în 2024, 11,0 în 2025 și 13,9 în 2026 — deci 2026 merge peste nivelul de anul trecut, nu sub el. Dintre toate aceste fapte, 10 au fost comise de minori — 3 în 2024, 5 în 2025 și 2 în 2026 —, iar poliția precizează că niciunul dintre acești minori nu a deteriorat un bun public. A treia întrebare, câte identificări s-au bazat pe sistemul municipal de monitorizare video, a rămas fără cifră: „angajații poliției nu duc o evidență la capitolul dat”. Sistemul de 52 de camere, de 103.815 euro, avea printre scopurile declarate la lansare prevenirea „deteriorării infrastructurii urbane”; câte cazuri a ajutat să fie soluționate nu se poate stabili din evidențele poliției. Nu a fost comunicat nici câte dintre cele 424 de procese-verbale privesc bunuri publice — defalcarea pe bunuri publice a fost dată până acum doar pentru sesizări (29 din 675) și pentru faptele comise de minori.
Actualizare — 31 iulie 2026. Inspectoratul de Poliție Ungheni a răspuns solicitării de informații de interes public înaintate de redacție (scrisoarea nr. 34/54-12007 din 30 iulie, semnată de comisarul-șef Vasile Burlacu). Poliția a examinat două cazuri de deteriorare a instalației: în martie 2025 făptașul a fost identificat — inclusiv cu ajutorul sistemului de monitorizare video al zonei — și sancționat contravențional, pe art. 104 și 354; în iulie 2026 se stabilesc încă autorii și dacă instalația a fost vandalizată ori s-a deteriorat din cauza factorilor climaterici. Precizarea care schimbă cadrul: „în perioada vizată poliția nu a înregistrat cazuri de vandalism” — încadrarea penală de la art. 288, cea cu amenzi de la 27.500 de lei, nu a fost aplicată. La nivel de raion, din 2024 până acum s-au înregistrat 675 de sesizări de deteriorare a bunurilor străine, dintre care 29 privesc bunuri publice, și s-au întocmit 424 de procese-verbale pe art. 104. Numărul cazurilor cu făptași minori nu a fost comunicat; solicitarea a fost reiterată. Răspunsul închide și o întrebare lăsată deschisă mai jos: Piața Independenței este acoperită de camerele municipale. Textul publicat pe 22 iulie rămâne valabil.
Primăria municipiului Ungheni a publicat marți, 21 iulie, un apel către locuitori: instalația în formă de inimă din Piața Independenței, devenită, în formularea instituției, un punct de atracție pentru mulți cetățeni, e stricată în mod repetat. E lovită cu picioarele și cu pumnii, i se rup literele, e zgâriată sau murdărită. Unii o fac intenționat, alții nu, precizează instituția.
Poliția a reținut câțiva făptași. „Inima” este restabilită de fiecare dată, deși ar fi cel mai bine s-o păstrăm Primăria municipiului Ungheni
„Reținut” nu înseamnă „vinovat” — până la o hotărâre definitivă funcționează prezumția nevinovăției. Identitatea celor reținuți nu este publică, iar dacă printre ei sunt minori, legea cere o protecție suplimentară a identității.
Obiectul are sub trei ani. Potrivit Primăriei, a fost montat pe 5 august 2023, are peste 2,5 metri înălțime și 2,8 metri lățime și a fost realizat prin Programul „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, ca una dintre variantele brandului regiunii — pe corpul instalației se văd atât marca grafică a orașului, cât și cuvântul „Ungheni”. Se leagă de sloganul „Ungheni – oraș mic cu inimă mare”.
Cât a costat instalația și cât au costat reparațiile de până acum nu apar în nicio sursă publică — nici pe canalele proprii ale Primăriei, nici în Registrul de Stat al Actelor Locale.
Aceeași faptă, două încadrări foarte diferite
Partea pe care merită să o știe orice părinte din Ungheni e că o lovitură în instalație poate fi tratată de lege în două feluri, cu consecințe care merg de la 900 la 42.500 de lei.
Prima variantă e contravenția. Codul contravențional (art. 104) sancționează distrugerea sau deteriorarea intenționată a bunurilor străine, „dacă fapta nu reprezintă o infracțiune”, cu 18–36 de unități convenționale — adică 900–1.800 de lei, unitatea valorând 50 de lei — sau cu 20–40 de ore de muncă în folosul comunității. Achitată în trei zile lucrătoare, amenda se reduce, ca regulă, la jumătate.
A doua variantă e infracțiunea de vandalism. Codul penal (art. 288) pedepsește „nimicirea bunurilor în transportul public sau în alte locuri publice” cu amendă de la 550 la 850 de unități convenționale — 27.500–42.500 de lei —, cu 140–200 de ore de muncă neremunerată sau cu închisoare de până la un an. Dacă fapta e comisă de două sau mai multe persoane, maximul urcă la 52.500 de lei, iar închisoarea la trei ani.
Diferența esențială: art. 288 nu are prag de pagubă. Nu contează cât valorează obiectul. De aceea nu are relevanță aici cealaltă normă la care se gândesc mulți, art. 197 din Codul penal, care cere „daune în proporții mari” — un prag legat de salariul mediu prognozat pe economie, de 17.400 de lei în 2026, ceea ce înseamnă peste 348.000 de lei. O instalație decorativă nu atinge acest prag, deci art. 197 practic nu se aplică. Vandalismul, în schimb, rămâne o încadrare posibilă indiferent de valoarea pagubei — încadrarea o face poliția, iar vinovăția o stabilește instanța.
Când făptașul e minor
Primăria le cere părinților să nu lase copiii să lovească instalația, ceea ce sugerează că o parte dintre cei care o strică sunt minori. Legea are, și aici, praguri diferite.
Pentru contravenția de distrugere, un minor răspunde el însuși abia de la 16 ani. Sub această vârstă nu poate fi amendat, iar materialele se trimit autorității locale pentru problemele minorilor, care poate aplica măsuri educative. Pentru vandalismul agravat — în grup sau asupra unui bun cu valoare istorică, culturală ori religioasă —, răspunderea penală începe însă de la 14 ani. Pentru forma de bază a vandalismului, ca la majoritatea infracțiunilor, pragul rămâne 16 ani.
Nota de plată e altă discuție și nu depinde de aceste praguri. Repararea pagubei ține de Codul civil: pentru un copil sub 14 ani, prejudiciul se repară de părinți, care scapă doar dacă dovedesc că nu au fost vinovați de supraveghere sau educare; pentru un adolescent de 14–18 ani răspunde întâi el, dar cum rareori are venituri proprii, paguba ajunge tot la părinți. În plus, părintele poate fi amendat separat, cu 450–900 de lei, pentru neîndeplinirea obligației de supraveghere care a dus la fapta copilului.
Unde se duc banii din amendă
Un detaliu contraintuitiv, dar cu efect practic: amenda pentru distrugerea „Inimii” nu ajunge în bugetul municipiului Ungheni. Contravențiile de acest tip se constată și se examinează de poliție, iar amenzile se virează în bugetul de stat. În bugetul local ar intra doar amenzile aplicate de comisia administrativă de pe lângă primărie — o listă de fapte în care art. 104 nu figurează.
Singura cale prin care orașul își recuperează efectiv banii cheltuiți pe reparații este despăgubirea civilă, cerută de la făptaș sau, când e minor, de la părinții lui.
Camerele
Ungheniul are, din decembrie 2024, un sistem de 52 de camere de supraveghere de rezoluție înaltă, cu circa 19 kilometri de fibră optică și software analitic, în valoare de 103.815 euro, realizat tot prin „EU4Moldova: Regiuni-cheie”. Centrul de monitorizare funcționează în sediul Inspectoratului de Poliție Ungheni, cu înregistrări păstrate peste 60 de zile. Printre scopurile declarate la lansare figura explicit prevenirea „deteriorării infrastructurii urbane”, iar camerele au fost amplasate, potrivit comunicatelor, inclusiv în „zone de recreere”. Dacă Piața Independenței intră în raza lor nu a fost făcut public.
Că înregistrările video pot duce la identificarea autorilor s-a văzut deja: în mai, doi minori ar fi spart o cameră de supraveghere la o stație de autobuz și au fost identificați după înregistrări, a anunțat Primăria, iar materialele au ajuns la poliție.
Contextul din statistici
Datele Ministerului Afacerilor Interne, publicate de Biroul Național de Statistică, arată pentru raionul Ungheni 45 de cazuri de huliganism înregistrate în 2025 — cel mai mare număr din 2016 încoace, cu 61% peste anul precedent și de trei ori mai multe decât în 2022. Numărul total de infracțiuni înregistrate în raion a fost de 515 în 2025, față de 495 în fiecare dintre cei doi ani anteriori.
Cifra trebuie citită cu o rezervă: huliganismul, în sensul art. 287 din Codul penal, nu este același lucru cu vandalismul din art. 288, iar statistica oficială nu publică, în profil raional, numărul faptelor de distrugere a bunurilor. E indicatorul cel mai apropiat disponibil public, nu o măsură exactă a fenomenului descris de Primărie.