Școala de Arte Plastice „Raisa Cojocaru” din Ungheni și-a petrecut, zilele acestea, promoția 2026. La festivitatea care a adunat elevi, profesori și părinți, promoția a numărat 80 de absolvenți, potrivit Primăriei municipiului Ungheni — 74 de la clasele a IV-a și 6 de la clasa a V-a. (Școala anunțase inițial 74 de absolvenți, cei care au încheiat cei patru ani de bază.) Sunt 80 de copii și adolescenți care, după ore de desen, pictură, compoziție și sculptură, închid un capitol și încep altul.
O școală cu nume de om
Puține școli poartă numele cuiva care le-a ținut în viață. Aceasta este una dintre ele. Raisa Cojocaru a fost, timp de aproape patru decenii (mandatul ei e indicat de Primărie între 1980 și 2018), directoarea școlii de pictură din Ungheni — sufletul instituției pe care municipiul a decis, în 2020, să i-o dedice. Decizia Consiliului Municipal a venit după ce 340 de unghereni au semnat pentru ca școala să-i poarte numele, o inițiativă pornită nu de la administrație, ci de la breasla artiștilor.
Raisa Cojocaru a fost soția pictorului Ilie Cojocaru, originar din Ungheni, el însuși profesor la aceeași școală și încă activ la catedră, la 76 de ani. La o expoziție din 2019, dedicată memoriei ei, artistul Victor Cobzac strângea atunci semnături tocmai pentru a propune Primăriei numele Raisei — un gest de recunoștință al unei comunități față de un om care, spuneau colegii, „a investit într-o idee”.
O instituție veche de peste o jumătate de secol
Școala funcționează, potrivit propriilor surse, din 1968 — o tradiție de peste 57 de ani, cum o numește și Primăria — și pregătește copiii pe parcursul a patru ani, în secții de desen, pictură, compoziție plastică și decorativă, sculptură și istoria artelor, cu tehnici care merg de la studiul formei până la vitraliu și batik. Ea împarte adresa — strada Nicolae Bălcescu 9 — cu Palatul de Cultură, în inima vieții culturale a orașului. Alături de Școala de Muzică, formează coloana vertebrală a educației artistice pentru copiii din municipiu.
Din băncile ei au ieșit, de-a lungul deceniilor, nume care au făcut carieră în arta plastică. Primăria îi amintește, printre predecesorii proaspeților absolvenți, pe Dumitru Verdianu, Ion Zderciuc, Victor Cobzac, Ilie Cojocaru, Valeriu Curtu, Victor Crudu sau Alexandru Plăcintă. Iar la festivitatea din acest an, ca în anii precedenți, cei mai buni elevi au primit burse de excelență, oferite de partenerii școlii.
Tineri formați acasă, într-un raion care-i pierde
Miza unei simple festivități de absolvire se vede abia pe acest fond. Raionul Ungheni își pierde tinerii într-un ritm amețitor: numărul celor de 15–29 de ani a scăzut de la 24.013 în 2014 la 11.029 în 2026 — mai mult de jumătate, duși în doisprezece ani, potrivit datelor preliminare ale Biroului Național de Statistică. Dacă în 2014 tinerii erau aproape un sfert din populația raionului, acum sunt sub o șesime.
Pe acest fond, o școală care, an de an, scoate zeci de copii care știu să deseneze, să compună, să privească lumea altfel, nu e un detaliu de agendă culturală. E una dintre puținele fabrici locale de motive pentru care un tânăr ar putea, cândva, să rămână — sau să se întoarcă.
Numărul absolvenților și detaliile festivității provin din comunicarea oficială a școlii și a Primăriei municipiului Ungheni. Datele despre Raisa Cojocaru și despre redenumirea instituției sunt confirmate din relatări de presă și din comunicatul Primăriei; anii de viață ai Raisei Cojocaru nu apar în sursele publice consultate. Anul fondării (1968) este indicat de surse ale școlii. Cifrele demografice sunt date oficiale ale Biroului Național de Statistică pentru raionul Ungheni (2026 — date preliminare).
Actualizare, 17 iunie 2026: cifra promoției a fost completată cu datele oficiale ale Primăriei municipiului Ungheni — 80 de absolvenți (74 de la clasele a IV-a și 6 de la clasa a V-a); inițial, școala comunicase 74, adică absolvenții celor patru ani de bază. Tot din comunicatul Primăriei provin tradiția de „peste 57 de ani”, lista absolvenților deveniți cunoscuți și bursele de excelență.