La Palatul de Cultură din Ungheni, o după-amiază de la mijlocul lui iunie a arătat cum se poate transforma o foaie de hârtie sau o floare uscată în artă. La Centrul de Meșteșuguri „Fantezie”, tineri de la Centrul Municipal de Tineret și elevi de la liceele „Mihai Eminescu”, „Vasile Alecsandri” și „Ion Creangă” au lucrat la un atelier de creație, încercând patru tehnici care, fiecare, vin cu o poveste mai veche decât pare.
Patru meșteșuguri, patru povești
Origami e cel mai cunoscut: arta japoneză a plierii hârtiei, fără tăieturi și fără lipici, în care dintr-un pătrat de hârtie ies cocori, flori sau forme geometrice. Numele vine chiar din japoneză — „a plia” și „hârtie”.
Quilling-ul, sau filigranul de hârtie, înseamnă benzi înguste răsucite și modelate în dantelării. Numele lui ascunde un amănunt savuros: în Evul Mediu, călugării răsuceau marginile aurite ale cărților sfinte pe pene de pasăre — iar de la pana de gâscă, „quill” în engleză, i-a rămas numele.
Oshibana e poate cea mai poetică. E arta japoneză de a „picta” tablouri din flori și frunze presate, în care natura uscată ține loc de vopsea. A fost practicată, în Japonia secolului al XVI-lea, chiar de samurai, ca exercițiu de răbdare și concentrare.
Decupajul (de la franțuzescul „a decupa”) decorează un obiect cu imagini din hârtie, lipite și apoi acoperite cu lac până când marginea hârtiei dispare și totul pare pictat.
Unde se întâmplă: al doilea cel mai mare palat de cultură din țară
Locul nu e oarecare. Palatul de Cultură din Ungheni, ridicat între 1977 și 1987, este al doilea cel mai mare așezământ cultural ca suprafață din Republica Moldova, după Palatul Național de la Chișinău. În 2026 urmează să intre într-un proces de renovare cu fonduri europene, estimat la circa 890.000 de euro — semn că instituția care găzduiește astfel de ateliere se pregătește, la rândul ei, de o nouă etapă. De la 10 iunie, postul de director artistic e ocupat de Edgar Bunea, fondatorul trupei TeatrUngheni.
Un oraș care a fost, de două ori, Capitala Tineretului
Asemenea ateliere nu apar din senin. Ungheniul a purtat de două ori titlul de Capitală a Tineretului — în 2011 și în 2023 — un program prin care statul finanțează, pentru un an, activități pentru tineri. În oraș funcționează și un Centru Municipal de Tineret, ai cărui voluntari au fost printre participanții la atelier.
Miza din spate: tot mai puțini tineri
Toate astea capătă greutate când le pui lângă o cifră. Numărul tinerilor de 15–29 de ani din raionul Ungheni a scăzut de la 24.013 în 2014 la 11.029 în 2026 — mai mult de jumătate, în doisprezece ani, potrivit datelor preliminare ale Biroului Național de Statistică. Într-un asemenea context, fiecare activitate gratuită care le dă tinerilor un motiv să se adune, să creeze și să rămână legați de oraș nu mai e doar timp liber petrecut frumos. E, în mic, o investiție împotriva plecării.
Detaliile atelierului provin din anunțul Palatului de Cultură Ungheni. Explicațiile tehnicilor sunt din surse enciclopedice. Datele despre Palat, programul „Capitala Tineretului” și demografie provin din surse oficiale. Atelierul a avut participanți minori — articolul nu identifică niciun copil.