Actualizare, 19 iunie. În a doua zi, pe 18 iunie, delegația a vizitat primăriile Căianu și Mociu și Primăria municipiului Cluj-Napoca, unde s-a discutat despre dezvoltarea locală prin abordarea LEADER și managementul proiectelor sociale. Grupul de Acțiune Locală „Câmpia Transilvaniei” le-a arătat cum funcționează un GAL — mecanismul prin care mai multe comunități rurale se asociază ca să atragă fonduri europene și să implementeze proiecte împreună, exact tipul de cooperare intercomunitară spre care se îndreaptă și raionul Ungheni prin reforma primăriilor.
O delegație din raionul Ungheni se află zilele acestea la Cluj-Napoca, într-o vizită de studiu despre dialogul cu cetățenii și despre cooperarea dintre primării și organizațiile civice. Vizita este organizată și anunțată de asociația obștească „Inovații Sociale”, care coordonează delegația, iar prima zi a programului s-a desfășurat la sediul Fundației CIVITAS — o organizație din Cluj cu aproape trei decenii de experiență în dezvoltare comunitară și bună guvernare.
Pe hârtie, e o activitate tehnică, ușor de trecut cu vederea. În realitate, pică peste cel mai sensibil moment al administrației locale din raion: chiar acum, până pe 29 iunie, unghenenii sunt consultați dacă municipiul Ungheni să se unească cu nouă localități din jur, iar „consultarea reală a cetățenilor” este exact punctul în jurul căruia se poartă disputa amalgamării. Cu alte cuvinte, niște oameni din Ungheni merg să vadă cum se face în Europa dialogul cu cetățenii, tocmai când acasă acel dialog e pus la încercare.
Ce este, de fapt, vizita
Potrivit organizatorului, delegația participă pe 17 și 18 iunie la un program la Cluj-Napoca, dedicat „consolidării dialogului civic și promovării bunelor practici în dezvoltarea comunitară”. Scopul declarat este schimbul de experiență și identificarea unor soluții europene care pot fi adaptate în comunitățile din raion. Cine anume face parte din delegație — primari, consilieri, reprezentanți ai unor organizații locale — nu a fost precizat public.
Gazda primei zile, Fundația CIVITAS, lucrează din 1992 în patru direcții: dezvoltare comunitară și bună guvernare, economie și antreprenoriat social, întărirea societății civile și dezvoltare rurală. Este genul de organizație de la care administrațiile mici împrumută, de regulă, mecanisme concrete — de la bugetare participativă până la modul în care o primărie își consultă locuitorii înainte de o decizie importantă.
Banii și programul din spate
Vizita este finanțată de Uniunea Europeană, în cadrul unui program care apare, în comunicarea organizatorilor, sub numele „INSPIRA Moldova”. Este același program pe care finanțatorul și partenerii îl numesc oficial „INSPIRED Moldova” (sau „INSPIRĂ Moldova”, în varianta în română). Programul este coordonat de European Partnership for Democracy, se derulează între septembrie 2024 și februarie 2027 și oferă sprijin tehnic și financiar pentru 70 de organizații ale societății civile din Moldova, cu scopul de a întări procesul decizional democratic la nivel local.
O componentă a acestui efort vizează direct relația dintre cetățeni și primării. În cadrul programului, 32 de organizații din Moldova au primit granturi în valoare totală de 622.000 de euro, pentru a crea și a pune în funcțiune platforme locale de consultare — adică mecanisme prin care oamenii pot fi întrebați, organizat, înainte ca autoritățile să decidă. Triunghi.md nu a putut stabili din surse publice dacă „Inovații Sociale” se numără printre aceste 32 de organizații sau care este suma exactă a grantului care acoperă vizita de la Cluj; lista nominală a beneficiarilor nu este publicată în comunicatul european.
De ce contează pentru Ungheni
Legătura cu acasă nu e teoretică. Raionul Ungheni traversează cea mai amplă reformă a primăriilor din ultimii ani, construită în jurul unui prag de 3.000 de locuitori sub care o primărie nu mai e considerată viabilă — iar 23 din cele 33 de primării ale raionului se află sub această limită. Pe acest fond, municipiul Ungheni a deschis amalgamarea voluntară cu nouă localități, un viitor oraș de circa 44.000 de locuitori, cu o consultare publică ce se încheie pe 29 iunie.
Tot acest proces stă sau cade pe felul în care sunt întrebați oamenii. La Măcărești, de exemplu, o adunare a satului a votat pentru unire, iar apoi decizia a fost contestată și s-a cerut un nou vot în consiliu — exact genul de tensiune procedurală pe care „bunele practici de dialog civic” promit să o prevină. Cooperarea între comunități nu e nici ea nouă în raion: în aprilie 2025, 23 de localități din zonă au instituționalizat o asociație de dezvoltare intercomunitară, cu sprijinul unui alt program european.
Deocamdată, vizita de la Cluj rămâne un anunț al organizatorului, fără un rezultat concret pus pe masă. Valoarea ei reală se va vedea în ce aduc acasă cei plecați: dacă un mecanism de consultare învățat în Transilvania ajunge să fie folosit la o ședință de primărie din raionul Ungheni, sau dacă rămâne o fotografie de grup și un set de bune intenții. Pentru un raion care tocmai își rescrie harta administrativă, diferența nu e una mică.