Primăria Ungheni a publicat luni câteva imagini de pe șantierul viitoarei piețe agroalimentare și a anunțat că lucrările „prind contur”: majoritatea carcaselor metalice pentru cele 30 de pavilioane sunt montate, rețelele subterane — gata, iar acum se pavează teritoriul. Dincolo de fotografiile de inspecție, documentele publice arată un proiect de bani publici de peste 17,5 milioane de lei, cu un calendar care a tot alunecat, o finanțare mutată de la un program european la bugetul național și câteva întrebări de transparență la care administrația nu a răspuns încă.
Ce arată contractul
Valoarea exactă a lucrărilor este de 17.545.449,32 de lei, potrivit registrului public al contractelor atribuite, consultat de Triunghi.md. Contractul de antrepriză a fost semnat pe 28 noiembrie 2025 de Agenția de Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru), în calitate de autoritate contractantă, cu firma „Proex Construct” SRL — o companie de construcții din Chișinău, desemnată câștigătoare a licitației pe criteriul „cel mai mic preț”. Obiectul contractului: „Pavilioane pentru piața agricolă” pe terenul cu numărul cadastral 9201103.712, de pe strada Decebal.
Banii vin în cea mai mare parte din afara orașului. Primăria a comunicat că 15 milioane de lei sunt asigurate de Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală (FNDRL), iar restul — din bugetul municipiului. Cât anume pune orașul rămâne însă neclar în acte: decizia Consiliului municipal nr. 4/3 din mai 2025, prin care Ungheniul a aplicat la finanțare, angajează doar „o contribuție în valoare de minimum 10%” din bugetul proiectului, fără o sumă în lei. În declarații, cifra a oscilat — în 2025 primarul Vitalie Vrabie vorbea de circa 1,5 milioane de lei, în timp ce raportările din 2026 indică aproximativ 2,5 milioane. Cu 15 milioane din 17,5, fondul național acoperă circa 85% din investiție, aproape de plafonul maxim permis de regulile FNDRL.
De la o piață „la tarabă” la 30 de pavilioane
Pe acel teren de 1,19 hectare, ținut ani la rând în arendă de Î.C.C. „Coopcomerț” UCOOP Ungheni, comercianții vând astăzi „la tarabă, din autofurgoane, de la sol, în condiții deloc moderne” — o descriere a primarului, reluată de mai multe redacții. Noua piață ar trebui să schimbe asta. Aici apare însă și miza umană cea mai concretă: ce se întâmplă, în timpul construcției, cu cei circa 80 de vânzători de pe locul vechi.
Potrivit primarului, contractele lor expirau la 30 iunie și au fost prelungite cu trei luni, iar administrația ar urma să identifice „spații adiacente” de reamplasare. Triunghi.md nu a găsit însă, în Registrul de Stat al Actelor Locale, o dispoziție publică prin care prelungirea și relocarea să fie formalizate și nu a putut confirma că spațiile de reamplasare au fost efectiv oferite. Deocamdată, acestea rămân promisiuni verbale. Nici poziția arendașului istoric, „Coopcomerț” UCOOP, asupra încetării contractului de arendă nu a fost făcută publică.
Calendarul promis și calendarul documentat
Proiectul a fost anunțat în vara lui 2025, când primarul estima un start „la sfârșitul lunii septembrie” și o finalizare „în maximum șase luni”. Licitația a fost lansată abia pe 26 septembrie 2025, cu o valoare estimată de 15,7 milioane de lei fără TVA, iar contractul a fost semnat la sfârșitul lui noiembrie. Lucrările au fost demarate oficial în martie 2026, iar termenul de execuție din contract este de șase luni de la ordinul de începere — ceea ce împinge finalizarea spre toamna lui 2026, nu spre începutul anului, cum sugera promisiunea inițială. Data exactă a ordinului scris de începere nu este însă publică, astfel că o eventuală întârziere față de termenul din contract nu poate fi stabilită din afară.
Ce se poate spune cu certitudine este că orizontul a fost împins de la o promisiune la alta. La jumătatea lui aprilie 2026, rețelele de apă și canalizare erau instalate și se lucra la rețeaua de iluminat — fundațiile celor 30 de pavilioane abia urmau. ADR Centru raporta, la 28 aprilie, finalizarea terasamentului, a rețelelor și a bordurilor, urmând fundațiile pavilioanelor. Acum, în iunie, Primăria anunță că structurile metalice sunt montate și că se pavează teritoriul.
De la fonduri europene la bani naționali
Există și o schimbare de finanțare pe care documentele o arată, dar pe care nimeni nu a explicat-o public. O decizie a Consiliului municipal din decembrie 2024 încadra construcția halei agroalimentare sub programul „EU4Moldova: regiuni-cheie”, finanțat de Uniunea Europeană. Decizia din mai 2025 invocă, în schimb, FNDRL — finanțare națională. Mai mult, la începutul lui 2024, când UE anunța proiectele „regiuni-cheie”, o piață agroalimentară regională era prevăzută la Cahul, nu la Ungheni; Ungheniului îi reveneau atunci alte obiective. Practic, piața a ajuns să fie construită din bani naționali, după ce programul-pilot european pentru Ungheni și Cahul s-a încheiat.
Suma nu e mică nici la scară națională. Pentru a da o măsură: cele 15 milioane de lei din FNDRL pentru o singură piață reprezintă, ca ordin de mărime, în jur de o cincime din toată alocarea FNDRL pe 2025 a unei întregi regiuni de dezvoltare, precum Regiunea Nord.
Întrebările din comentarii au temei legal
Sub postarea Primăriei, doi cititori au pus întrebări care merită un răspuns. Unul a întrebat „unde a dispărut panoul informativ al șantierului?”. Întrebarea nu este una de formă: afișarea panoului informativ la un șantier este o obligație legală, nu o opțiune. Codul contravențional sancționează, din 2022, „lipsa panoului informativ la șantier”, iar un ordin al ministerului de resort din 2015 — promovat chiar de ADR Centru, finanțatorul acestui proiect — stabilește ce trebuie să conțină: beneficiarul, antreprenorul, numele și telefonul dirigintelui de șantier, numărul autorizației de construire și termenele. Tocmai acest panou ar permite oricărui trecător să vadă cine răspunde de lucrare. Triunghi.md nu a verificat pe teren dacă panoul există în acest moment pe șantierul din Ungheni — dar obligația de a-l afișa este clară.
Un alt comentariu se întreba ce garanție există că structurile metalice nu vor ceda la vânt puternic. Este o îngrijorare, nu un defect constatat, și nu o tratăm ca atare. Pentru orice șantier autorizat, legea prevede un diriginte de șantier, o recepție tehnică la finalizare și garanții contractuale — mecanismele prin care calitatea ar trebui asigurată, iar răspunderea capătă un nume. De altfel, tocmai numele dirigintelui de șantier este unul dintre datele pe care panoul informativ obligatoriu trebuie să le afișeze.
Tot în jurul pieței, o altă procedură — separată de contractul de construcție a pavilioanelor — a întâmpinat probleme. Anunțul pentru amenajarea drumurilor de acces către piață, lansat de Primărie, a fost anulat în mai 2026, potrivit registrului public al achizițiilor, cu mențiunea standard „abateri grave de la prevederile legale care afectează rezultatul procedurii de atribuire”. Este o procedură distinctă de cea pentru construcția pieței, iar autoritatea contractantă nu a explicat public anularea. Tot conex, o rețea pluvială pentru teritoriul pieței a fost contractată în aprilie 2026, pentru încă circa 2,6 milioane de lei.
O piață pentru un oraș care se micșorează
Investiția vine într-un raion care pierde oameni: populația raionului Ungheni era de circa 74.500 de locuitori în 2025 (date preliminare), în scădere cu aproape 22% față de 2014, potrivit Biroului Național de Statistică. Întrebarea dacă o piață cu 30 de pavilioane este dimensionată pentru un oraș în creștere sau în declin nu are un răspuns simplu — dar este una pe care o investiție publică de această mărime o merită. De altfel, sursele oficiale nu sunt de acord nici măcar asupra capacității: unele vorbesc de 30 de pavilioane cu câte patru puncte de vânzare, altele de 48 de gherete.
La semnarea contractului, în noiembrie 2025, vicepremierul Vladimir Bolea rezuma miza așa:
O piață bine organizată înseamnă venituri mai stabile pentru oamenii care produc aici, în regiune, și asta contează enorm pentru economia locală.
Vladimir Bolea, viceprim-ministru
Rămâne ca administrația să arate că, dincolo de carcasele metalice, proiectul respectă și calendarul, și regulile de transparență.
Un proiect de 17,5 milioane de lei din bani publici lasă, deocamdată, câteva lucruri pe care actele publice nu le spun: data exactă a începerii lucrărilor, suma cu care contribuie efectiv Primăria și soarta celor circa 80 de comercianți după cele trei luni de prelungire. La o asemenea anvergură, sunt informații pe care transparența le cere afișate din proprie inițiativă — pe panoul de șantier și în deciziile de consiliu — nu căutate prin registre. Termenul contractual de șase luni și orizontul oficial, toamna lui 2026, rămân reperele după care unghenenii vor putea măsura dacă piața își respectă promisiunea.