La 20 iulie, Comisia pentru Situații Excepționale a raionului Ungheni a aprobat cifrele pagubelor lăsate de ploile torențiale cu vânt puternic din 22 mai: prejudiciu material direct constatat de 39.923.838 de lei și un necesar de 67.624.095,03 lei pentru ca obiectivele avariate să fie readuse în stare de funcționare. Bugetele primăriilor și al Consiliului raional acoperă din această sumă 2.159.750 de lei, adică 3,2%. De la Guvern, prin Fondul de intervenție, se cer 65.473.345,03 lei.
Tot atunci, la aproape două luni după intemperii, fenomenul a fost clasificat oficial:
fenomenul hidrometeorologic produs la 22 mai 2026 pe teritoriul raionului Ungheni se clasifică drept situație excepțională cu caracter natural Comisia pentru Situații Excepționale a raionului Ungheni, decizia nr. 9/E din 20 iulie 2026, pct. 4
Cât costă ploaia din 22 mai 2026 în raionul Ungheni: prejudiciul constatat, necesarul de refacere și cine ar urma să îl acopere. Grafic: Triunghi.md. Sursă: deciziile Comisiei pentru Situații Excepționale a raionului Ungheni.
Prejudiciu și necesar de refacere: două mărimi diferite
Cele două sume mari din decizie nu măsoară același lucru, iar diferența dintre ele explică de ce a doua e mai mare cu aproape 28 de milioane.
Prejudiciul material direct — cei 39.923.838 de lei — este valoarea a ceea ce s-a stricat, constatată prin acte de constatare întocmite pe fiecare obiectiv afectat. Necesarul pentru redresarea situației — cei 67.624.095,03 lei — este cât costă lucrările de refacere, calculat pe devize de cheltuieli prezentate de primării și de Consiliul raional. Un pod avariat poate valora mai puțin decât costă reconstruirea lui în 2026, cu prețurile de azi la materiale și manoperă.
De aici vine și potrivirea cu evaluarea intermediară: pe 8 iunie, Consiliul raional anunța pagube de aproximativ 70 de milioane de lei, cifră apropiată de necesarul final de refacere, nu de prejudiciul constatat. Din acel comunicat vine și descrierea obiectivelor lovite: infrastructura rutieră locală, poduri deteriorate și daune la locuințele oamenilor.
Există și o nepotrivire aritmetică în chiar textul deciziei: necesarul de 67.624.095,03 lei minus contribuția locală de 2.159.750 de lei dă 65.464.345,03 lei, în timp ce suma cerută Guvernului este de 65.473.345,03 lei — cu 9.000 de lei mai mult. Diferența ar corespunde exact unei contribuții locale de 2.150.750 de lei.
Ce s-a rupt, concret: lista e în actele primăriilor
Decizia raională aprobă sume totale, fără lista obiectivelor. Lista există însă în actele primăriilor, publicate în Registrul de Stat al Actelor Locale.
Consiliul comunal Agronomovca a adoptat-o pe a sa la 25 mai, la trei zile după ploaie. Documentul enumeră 16 poziții — 14 porțiuni de drum și două podețe din satul Agronomovca, cu lungimi și lățimi: între străzile Livezilor și Trandafirilor, 100 de metri; între Câmpului și Pădurii, 200 de metri; strada Câmpului, 450 de metri; drumul dintre cimitir și strada Trandafirilor, 800 de metri, pe lângă clădirea grădiniței vechi; strada Trandafirilor spre șoseaua Chișinău–Ungheni, 1.700 de metri. Mecanismul se repetă la aproape fiecare poziție: „a fost spălat pietrișul”, iar pe alocuri „s-a format un șanț”. Pe strada 1 Mai, pe 400 de metri, „a fost adus nămol de pe cîmp”. Cele două podețe sunt identificate prin gospodăriile vecine.
Paguba, calculată pe devize de cheltuieli, e defalcată în chiar decizia comunală: drumuri — 3.397.428,44 lei, podețul nr. 1 — 568.202,67 lei, podețul nr. 2 — 689.324,61 lei. Total: 4.654.955,72 lei — dintr-o singură comună. În satul Negurenii Noi, din aceeași comună, decizia constată că „pe strada Independenței este nevoie de profilarea drumurlui cu adaos de material”.
A fost și o a doua ploaie, pe 6 iunie
Decizia raională din 20 iulie se referă la un singur eveniment: 22 mai. Actele primăriilor arată însă un al doilea episod.
În satul Cornești, primarul Iurie Țurcanu a semnat pe 17 iunie o dispoziție prin care eliberează tichete de motorină pentru lucrări „de deblocare a podurilor, curățării intersecțiilor de pe drumul central și consolidării digului bazinului acvatic”. Temeiul invocat: procesele-verbale de constatare din 25 mai și 8 iunie, întocmite, scrie în document, „în urma ploilor abundente din 22.05.2026 și 06.06.2026”. Combustibilul — între 15 și 50 de litri de persoană — se decontează din fondul de rezervă al bugetului local.
Prima cerere a fost mai mare
Cea din 20 iulie nu e prima. Pe 8 iunie, prin decizia nr. 7/E, aceeași comisie hotărâse să ceară Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova 68.261.530,28 lei — sumă care, scria atunci, „constituie insuficiența mijloacelor financiare pentru redresare situației urmare ploilor din 22 mai 2026”. Tot atunci, Consiliul raional a alocat din fondul său de rezervă 150.000 de lei pentru drumurile raionale — bani proprii, care apar și în raportul de execuție a bugetului raional pe primul semestru.
Între cele două cifre — 68.261.530,28 lei în iunie și 65.473.345,03 lei în iulie — sunt 2.788.185,25 lei în minus. Diferența a apărut după ce materialele au fost refăcute pe observațiile Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și ale Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.
Cât înseamnă suma pentru un raion cu 74.507 locuitori
Raionul Ungheni avea 74.507 locuitori în 2025, după datele preliminare ale Biroului Național de Statistică. Raportată la ei, suma cerută Guvernului înseamnă circa 879 de lei de fiecare locuitor — de la sugari la pensionari.
A doua măsură vine din propriul buget al raionului. Pentru tot anul 2026, Consiliul raional a planificat la „reparația și întreținerea drumurilor” 28.113,7 mii lei — 28,1 milioane. Cele 65,5 milioane cerute Guvernului înseamnă, așadar, de peste două ori bugetul anual de drumuri al raionului, și circa 14% din întregul buget raional de cheltuieli pe 2026, precizat la 462.744,1 mii lei. În primul semestru, la capitolul drumuri s-au cheltuit efectiv 9.639,9 mii lei — 34,3% din plan. Comparația e una de ordin de mărime, nu de același perimetru: cererea acoperă și obiective ale primăriilor, care nu intră în bugetul rutier al raionului.
Iar contribuția locală arată limita bugetelor de aici: din tot necesarul, primăriile și Consiliul raional pun laolaltă 2.159.750 de lei. Restul depinde de o decizie luată la Chișinău.
Două luni de la ploaie până la cererea de bani
Cronologia e documentată în cinci decizii ale comisiei raionale și în comunicatele ședințelor.
24 mai. La două zile după ploi, comisia se întrunește și pune evaluarea în sarcina primăriilor, iar întocmirea unui plan de evaluare a pagubelor — în sarcina Secției construcții, gospodărie comunală și drumuri.
8 iunie. Comisia examinează demersurile primăriilor, anunță o evaluare preliminară de aproximativ 70 de milioane de lei și adoptă decizia 7/E: hotărăște să ceară Chișinăului 68.261.530,28 lei și alocă 150.000 de lei din fondul de rezervă propriu pentru drumurile raionale.
22 iunie. Patru primării — satul Cornești, satul Chirileni, comuna Măcărești și satul Măgurele — își primesc dosarele înapoi:
seturile de documente prezentate nu corespund prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 862/2015 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea fondurilor de urgență ale Guvernului Comisia pentru Situații Excepționale a raionului Ungheni, decizia nr. 8/E/4 din 22 iunie 2026, pct. 2
În aceeași zi, printr-o decizie separată, comisia face obligatoriu un pas nou: înainte de a depune un dosar, primăriile trebuie să treacă materialele pe la Direcția Situații Excepționale a municipiului Ungheni, pentru suport metodologic, iar setul depus trebuie însoțit de confirmarea că acest suport a fost acordat.
30 iunie. Secretarul Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, colonelul Sergiu Junea, vine la Ungheni și lucrează cu primarii raionului.
20 iulie. Comisia aprobă materialele revizuite — refăcute, arată decizia, „în conformitate cu observațiile formulate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale”. Dosarul poate pleca.
Pe unde merge cererea de acum înainte
Decizia din 20 iulie fixează și traseul. Direcția Situații Excepționale a municipiului Ungheni trebuia să transmită rapoartele revizuite către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență până la 21 iulie, ora 14.30. Setul complet de documente îl perfectează și îl transmite secretarul comisiei raionale, Octavian Rusu, către Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova — nu direct, ci prin Cancelaria de Stat.
Abia acolo se decide dacă cele 65,5 milioane de lei vin, vin parțial sau nu vin. Fondul de intervenție al Guvernului este reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 862/2015, în redacția dată de Hotărârea Guvernului nr. 776/2024 — același act cu ale cărui prevederi nu corespundeau, în iunie, dosarele celor patru primării. Tot el explică de unde au venit observațiile care au dus la refacerea materialelor: dosarul se depune prin Cancelaria de Stat, iar Cancelaria „va identifica și va desemna” autoritățile centrale care îl examinează.
Regulamentul prevede un singur termen, și acela pentru depunere: demersurile „sunt acceptate spre examinare în termen de până la 90 de zile de la data producerii situației excepționale”. Pentru evenimentul din 22 mai, termenul expiră pe 20 august — comisia raională a aprobat înaintarea materialelor cu aproximativ o lună înainte de limită. Pentru examinare, adică pentru cât poate sta dosarul la Chișinău până se ia o decizie, regulamentul nu fixează niciun termen.
Mai este o mărime care pune cererea în proporție. Pentru tot anul 2026, Fondul de intervenție al Guvernului are, prin legea bugetului de stat, 230.000,0 mii lei — 230 de milioane. Cererea raionului Ungheni, de 65,5 milioane, înseamnă circa 28% din întregul fond național, pentru un singur raion și un singur eveniment.
Decizia fixează și cine răspunde pentru cifrele trimise mai departe: punctul 11 pune răspunderea pentru „veridicitatea informațiilor prezentate, exactitatea calculelor efectuate și autenticitatea documentelor” în seama autorităților locale de ambele niveluri — primăriile și Consiliul raional.
Decizia a intrat în vigoare în ziua adoptării. Până când Guvernul se pronunță, drumurile, podurile și casele avariate pe 22 mai rămân în grija bugetelor care acoperă 3,2% din cât costă reparația lor.