Joi, 25 iunie, la Biblioteca „Dimitrie Cantemir” din Ungheni se deschide o expoziție de fotografii care leagă două priviri despre același sat, la 95 de ani distanță. Una aparține lui Iosif Berman, fotograful care a însoțit, în 1931, cea mai cunoscută expediție științifică din istoria sociologiei românești. Cealaltă este a lui Vasile Șoimaru, fiu al satului, care a refăcut drumul în 2026. Satul este Cornova — astăzi o comună din raionul Ungheni.
Vara în care 55 de savanți au „citit” un sat
În vara anului 1931, sociologul Dimitrie Gusti și-a adus echipa peste Prut. Cornova a devenit al șaptelea sat cercetat monografic de Școala Sociologică de la București și primul sat basarabean studiat în acest fel. Vreme de câteva săptămâni (25 iunie – 13 august, după unele surse 26 iunie), circa 55 de cercetători — sociologi, etnografi, juriști, medici, muzicologi, arhitecți — au măsurat, au notat și au fotografiat totul: gospodăria, familia, obiceiurile, economia, credința.
Fântână cu cumpănă la Cornova, în vara campaniei monografice din 1931 — genul de imagine pe care echipa lui Gusti o aduna alături de note și măsurători. Foto: Iosif Berman, Cornova, 1931 (domeniu public) · reprodusă după Cooperativa Gusti.
Nu era întâmplător. Gusti căuta un sat marcat de „peste o sută de ani de administrație țaristă”, ca să vadă ce mai rămăsese din lumea satului românesc după un secol de stăpânire străină. Aici, tânărul Henri H. Stahl a formulat ideea de „arheologie socială”, iar nume care aveau să facă școală în sociologia românească — Anton Golopenția, Mircea Vulcănescu, Traian Herseni, Xenia Costa-Foru, Mihai Pop — și-au făcut ucenicia de teren.
Monografia integrală a Cornovei nu a apărut între cele două războaie. Au rămas însă 12 studii publicate în „Arhiva pentru știința și reforma socială” (volumul X, 1932) și un film documentar din 1931 — o arhivă pe care un alt cornovean avea să o readucă la lumină mult mai târziu.
Omul cu o mie de ochi
Imaginile care fac astăzi obiectul expoziției poartă semnătura lui Iosif Berman (1892–1941), poreclit „omul cu o mie de ochi”. Era fotograful oficial al campaniilor lui Gusti și e considerat primul profesionist al fotografiei etnografice românești, totodată cel mai publicat român în National Geographic-ul interbelic. Gusti îi recunoștea rolul fără ocolișuri — fără fotograf, ancheta de teren rămânea fără chip.
O gospodărie cornoveană surprinsă în 1931: casă de lut cu acoperiș de stuf, copii desculți și un car cu roți de lemn — exact lumea pe care Berman o fixa pe peliculă. Foto: Iosif Berman, Cornova, 1931 (domeniu public) · reprodusă după Cooperativa Gusti.
Soarta lui Berman s-a frânt brutal: după legile antievreiești din 1940, atelierul i-a fost confiscat, iar el a murit în 1941. Negativele lui au supraviețuit însă prin arhive, iar Cornova l-a făcut Cetățean de Onoare.
Un fiu al satului care a refăcut drumul
Legătura dintre 1931 și 2026 se numește Vasile Șoimaru — economist și fotograf născut la Cornova în 1949, fost deputat și prorector la ASEM. El a inițiat și coordonat monografia colectivă „Cornova” (2000) și, mai ales, volumul „Dimitrie Gusti și colaboratorii. Cornova 1931” (2011, 852 de pagini, scos împreună cu Marin Diaconu și Zoltán Rostás), care a strâns la un loc materialele risipite ale campaniei.
La Ungheni, Șoimaru își așează fotografiile de azi alături de cele ale lui Berman — un dialog peste timp despre cum arăta și cum mai arată satul. Tot el este și organizatorul manifestării.
Un sat mic, cu o moștenire mare
Cornova de azi e un sat care se împuținează. La recensământul din 2024, comuna număra 599 de locuitori, față de 968 în 2014 — o scădere de aproape 38% într-un singur deceniu. Cu cât satul real se subțiază, cu atât cântărește mai mult memoria lui: pe 6 mai 2026 a fost inaugurat la Cornova un bust al lui Dimitrie Gusti, semn că anul aniversar e marcat și acasă, nu doar în cărți.
O nuanță istorică merită spusă, ca să nu cădem în anacronism: în 1931, Cornova ținea de județul Orhei, nu de Ungheni. Reorganizările administrative de mai târziu au adus-o în raionul Ungheni — așa că „Cornova ungheneană” este o încadrare de astăzi, corectă, a unui sat care în epocă purta altă adresă.
Ce se vede pe 25 iunie
Manifestarea de la Biblioteca „Dimitrie Cantemir” începe la ora 10.30. Pe lângă expoziția de fotografii, programul anunță proiecția a două filme documentare despre Cornova — din 1931 și din 1991 — și a unor emisiuni de televiziune dedicate satului, între care o intervenție a Paulei Popoiu, directoarea Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, despre academicianul care a pus Cornova pe harta științei.
Pentru ungheneni, povestea are o miză simplă: un sat din raion a intrat, acum 95 de ani, în manualele de sociologie ale unei țări întregi. Pe 25 iunie, acea poveste se întoarce acasă — pe pereții unei biblioteci, în alb-negru și în culoare.
Datele istorice provin din surse academice despre campania de la Cornova (Cooperativa Gusti, Romania Sociala, Historia.ro) și din biografia oficială a lui Dimitrie Gusti (Academia Română); cifrele despre populația satului sunt de la Biroul Național de Statistică (recensămintele 2014 și 2024). Detaliile manifestării de pe 25 iunie provin din anunțul public al organizatorului, Vasile Șoimaru; la momentul redactării, biblioteca-gazdă nu publicase un anunț propriu. Data exactă a începutului campaniei din 1931 diferă între surse (25 sau 26 iunie). Fotografiile istorice reproduse în articol îi aparțin lui Iosif Berman (Cornova, 1931) și sunt în domeniul public, reproduse după Cooperativa Gusti (articolul Florentinei Țone despre campania de la Cornova).