Zilele municipiului Ungheni au început pe 20 august cu o expoziție de fotografii interbelice și cu lansarea buletinului de istorie al muzeului, exact în ziua care marchează 564 de ani de la prima atestare documentară. Programul se întinde pe aproape două săptămâni — de pe 20 până pe 31 august. Dincolo de spectacole și de târg, e construit în jurul unei date cu semnificație istorică precisă și al câtorva momente pe care merită să le cunoaștem.
De ce începe sărbătoarea pe 20 august
Data nu e aleasă la întâmplare. Potrivit paginii de istorie a Primăriei, prima atestare documentară a localității este din august 1462, într-un uric al lui Ștefan cel Mare care pomenește „satul Unghiul”, aflat „mai jos de Fîlfoe pe Jijia”. Așezarea aparținea unui „pan Bratul”. De la acel document și până în 2026 s-au scurs 564 de ani — vârsta pe care o marchează, simbolic, startul sărbătorii.
Numele de azi a venit mai târziu: forma „Ungheni” apare în documente abia în 1645. Cel dintâi nume, „Unghiul”, spune totul despre așezarea locului — Prutul face aici un cot, un unghi, iar satul a crescut în scobitura lui, la răscrucea unor vechi drumuri comerciale, între Iași și Chișinău.
Pe 20 august a fost lansată cea de-a VIII-a ediție a buletinului „Pyretus”, la Muzeul de Istorie și Etnografie. Numele merită o oprire, fiindcă are o dublă încărcătură: „Pyretus” era denumirea dată în Antichitate râului Prut, pomenită încă de Herodot, și e, în același timp, titlul buletinului de istorie și etnografie al Muzeului din Ungheni. Altfel spus, într-o singură zi orașul își sărbătorește și râul care i-a dat forma, și memoria pe care și-o scrie despre sine.
Tot atunci, în holul Primăriei, a fost vernisată o expoziție de fotografii și articole din perioada interbelică, organizată de Muzeu. Istoricul Vasile Iucal a prezentat informații noi despre Ungheniul interbelic. A fost arătată, în premieră, o ie cusută în anii ‘30 ai secolului trecut de mama artistului plastic Victor Cobzac, „Maestru în Artă”, originar din Ungheni. Expoziția rămâne deschisă până la începutul lui septembrie.
Programul, zi cu zi
Vârful sărbătorii cade în ultimele cinci zile ale lunii, când se suprapun trei date importante.
Pe 27 august, de Ziua Independenței, este anunțată dezvelirea unui panou informativ dedicat „Pieței Independenței” — potrivit Primăriei, la 15 ani de la acordarea acestui nume pieței centrale a orașului. Tot atunci a fost semnat noul acord de înfrățire cu municipiul Tulcea din România — de către primarii Vitalie Vrabie și Ștefan Ilie —, iar spre seară e programat Festivalul „Hora de la Prut”, ajuns, potrivit organizatorilor, la ediția a VII-a — un festival de muzică și dans care se desfășoară în Piața Independenței și se deschide, tradițional, cu o Horă Mare.
28 august este ziua hramului — Adormirea Maicii Domnului, sărbătorită la Ungheni pe stil vechi — și ziua cea mai încărcată: tradiționalul Alai al instituțiilor și întreprinderilor, momente oficiale, înmânări de distincții și expoziții. Seara se încheie cu un spectacol la care sunt anunțate interpretele Dana Marchitan, Valeria Marcu și Tania Turtureanu, alături de formația etno-rock „Lupii lui Calancea”.
Pe 30 august, în cadrul unui turneu național, formația „Gândul Mâței” — trupă rock din Chișinău, la aproape trei decenii de la înființare — își prezintă spectacolul aniversar la Ungheni. Iar pe 31 august, de Ziua Limbii Române, orașul găzduiește, pentru al doilea an potrivit Primăriei, „Dictarea care ne UNește” — o inițiativă locală, distinctă de „Marea Dictare Națională” organizată de minister la Chișinău. Pe tot parcursul sărbătorii funcționează Târgul meșterilor populari și al producătorilor locali.
Ce spun artiștii despre oraș
Programul artistic are o notă de mândrie locală. Dana Marchitan, interpretă cunoscută, poartă în palmares titlul de „Miss Ungheni 1999”, iar Valeria Marcu este chiar din Ungheni — publicul din toată țara a cunoscut-o la „Vocea României”, în 2022, când a întors scaunele juriului. „Lupii lui Calancea”, proiectul lui Alex Calancea, îmbină de aproape un deceniu rockul cu folclorul autentic, iar „Gândul Mâței” e una dintre trupele-veterane ale scenei alternative de la Chișinău.
Ungheniul și diplomația orașelor
Semnarea unui acord de înfrățire chiar de Zilele municipiului nu e o noutate, ci o tradiție. Ungheniul are deja înfrățiri cu 21 de orașe și regiuni de pe trei continente — de la Iași și Cluj-Napoca până la Kutaisi, în Georgia, sau Winston-Salem, în Statele Unite — iar mai multe dintre acorduri au fost semnate chiar de Zilele municipiului, la sfârșit de august.
Tulcea s-a adăugat oficial acestei liste pe 27 august. Acordul a fost semnat de primarii celor două localități — Vitalie Vrabie și Ștefan Ilie — într-o atmosferă festivă. Relația a început cu un an în urmă, în cadrul unui proiect dedicat regenerării urbane și adaptării la schimbările climatice. Tulcea, supranumită „Poarta către Delta Dunării”, și Ungheni, „Poarta de Vest a Republicii Moldova spre Europa”, au găsit de la bun început limbaj comun, potrivit Primăriei Ungheni.
Tot la 27 august au fost marcate alte două aniversări. Pe de o parte, 20 de ani de prietenie și colaborare cu Reghin — primul oraș din România cu care s-a înfrățit Ungheniul, pe 16 septembrie 2006. Prezent la Ungheni, primarul de Reghin, Mark Endre Dejo, a remarcat că relația a devenit peste ani „mult mai puternică și mai frumoasă”. Pe de altă parte, s-au împlinit 10 ani de înfrățire cu orașul Joniškis din Lituania (acord semnat pe 2 iulie 2016); cu acest prilej, la Ungheni a venit viceprimara Ghita Vilciauskienė.
Este, de altfel, o legătură diferită de o eventuală apropiere de orașul olandez Beekdaelen, despre care s-a mai scris: acela e un alt fir, care nu figurează deocamdată printre înfrățirile oficiale ale Ungheniului.
Pentru cine e sărbătoarea
La ultimul recensământ, din 2024, orașul Ungheni număra circa 26,4 mii de locuitori, ceea ce îl face al treilea oraș al țării, după Chișinău și Bălți, și cel mai mare din regiunea de dezvoltare Centru. Pentru toți aceștia, cele douăsprezece zile din august sunt și un motiv de petrecere, și o vitrină: Târgul producătorilor locali scoate în piață economia orașului, iar șirul de aniversări — 564 de ani de la prima mențiune, hramul, cele două zile naționale — leagă, într-un singur arc, trecutul îndepărtat al „satului Unghiul” de orașul de astăzi.