Actualizare — 23 octombrie 2026. Zilele municipiului s-au încheiat pe 31 august. Pe 27 august au fost semnate acordurile de înfrățire cu Tulcea și cu Izmit, iar lista orașelor înfrățite a ajuns la 23. Textul de mai jos e actualizat.
Zilele municipiului Ungheni au început pe 20 august cu o expoziție de fotografii interbelice și cu lansarea buletinului de istorie al muzeului, exact în ziua care marchează 564 de ani de la prima atestare documentară. Programul s-a întins pe aproape două săptămâni — de pe 20 până pe 31 august. Dincolo de spectacole și de târg, a fost construit în jurul unei date cu semnificație istorică precisă și al câtorva momente pe care merită să le cunoaștem.
De ce începe sărbătoarea pe 20 august
Data nu e aleasă la întâmplare. Potrivit paginii de istorie a Primăriei, prima atestare documentară a localității este din august 1462, într-un uric al lui Ștefan cel Mare care pomenește „satul Unghiul”, aflat „mai jos de Fîlfoe pe Jijia”. Așezarea aparținea unui „pan Bratul”. De la acel document și până în 2026 s-au scurs 564 de ani — vârsta pe care o marchează, simbolic, startul sărbătorii.
Numele de azi a venit mai târziu: forma „Ungheni” apare în documente abia în 1645. Cel dintâi nume, „Unghiul”, spune totul despre așezarea locului — Prutul face aici un cot, un unghi, iar satul a crescut în scobitura lui, la răscrucea unor vechi drumuri comerciale, între Iași și Chișinău.
Pe 20 august a fost lansată cea de-a VIII-a ediție a buletinului „Pyretus”, la Muzeul de Istorie și Etnografie. Numele merită o oprire, fiindcă are o dublă încărcătură: „Pyretus” era denumirea dată în Antichitate râului Prut, pomenită încă de Herodot, și e, în același timp, titlul buletinului de istorie și etnografie al Muzeului din Ungheni. Altfel spus, într-o singură zi orașul și-a sărbătorit și râul care i-a dat forma, și memoria pe care și-o scrie despre sine.
Tot atunci, în holul Primăriei, a fost vernisată o expoziție de fotografii și articole din perioada interbelică, organizată de Muzeu. Istoricul Vasile Iucal a prezentat informații noi despre Ungheniul interbelic. A fost arătată, în premieră, o ie cusută în anii ‘30 ai secolului trecut de mama artistului plastic Victor Cobzac, „Maestru în Artă”, originar din Ungheni. Expoziția urma să rămână deschisă până la începutul lui septembrie.
Programul, zi cu zi
Vârful sărbătorii a căzut în ultimele cinci zile ale lunii, când s-au suprapus trei date importante.
Pe 27 august, de Ziua Independenței, era anunțată dezvelirea unui panou informativ dedicat „Pieței Independenței” — potrivit Primăriei, la 15 ani de la acordarea acestui nume pieței centrale a orașului. Tot atunci a fost semnat noul acord de înfrățire cu municipiul Tulcea din România — de către primarii Vitalie Vrabie și Ștefan Ilie —, iar spre seară era programat Festivalul „Hora de la Prut”, ajuns, potrivit organizatorilor, la ediția a VII-a — un festival de muzică și dans care se desfășoară în Piața Independenței și se deschide, tradițional, cu o Horă Mare.
28 august este ziua hramului — Adormirea Maicii Domnului, sărbătorită la Ungheni pe stil vechi — și era anunțată drept ziua cea mai încărcată: tradiționalul Alai al instituțiilor și întreprinderilor, momente oficiale, înmânări de distincții și expoziții. Seara era anunțat un spectacol cu interpretele Dana Marchitan, Valeria Marcu și Tania Turtureanu, alături de formația etno-rock „Lupii lui Calancea”.
Pe 30 august, în cadrul unui turneu național, formația „Gândul Mâței” — trupă rock din Chișinău, la aproape trei decenii de la înființare — și-a prezentat spectacolul aniversar la Ungheni.
Pe 31 august, de Ziua Limbii Române, circa 80 de ungheneni au participat la „Dictarea care ne UNește” — ediția locală a Marii Dictare Naționale, organizată sub egida Președinției de Ministerul Educației și Cercetării, iar la Ungheni de Direcția Educație în parteneriat cu Primăria. A fost al doilea an în care evenimentul s-a desfășurat și la Ungheni (la nivel național, al patrulea). Participanților le-a fost propus un fragment din „Testamentul” lui Gheorghe Urschi. Juriul, condus de Vera Burlacu — potrivit Primăriei, cea mai experimentată profesoară de limba română din Ungheni, cu peste 55 de ani de activitate —, urma să verifice lucrările, iar rezultatele urmau să fie anunțate pe 10 septembrie. După dictare au fost depuse flori la busturile a doi poeți cu contribuție la dezvoltarea și protejarea limbii române: Mihai Eminescu și Grigore Vieru. Seara, Casa Limbii Române a organizat un eveniment dedicat limbii române în Parcul „Micul Cluj”.
Pe tot parcursul sărbătorii a funcționat Târgul meșterilor populari și al producătorilor locali.
Ce spun artiștii despre oraș
Programul artistic a avut o notă de mândrie locală. Dana Marchitan, interpretă cunoscută, poartă în palmares titlul de „Miss Ungheni 1999”, iar Valeria Marcu este chiar din Ungheni — publicul din toată țara a cunoscut-o la „Vocea României”, în 2022, când a întors scaunele juriului. „Lupii lui Calancea”, proiectul lui Alex Calancea, îmbină de aproape un deceniu rockul cu folclorul autentic, iar „Gândul Mâței” e una dintre trupele-veterane ale scenei alternative de la Chișinău.
Ungheniul și diplomația orașelor
Semnarea unui acord de înfrățire chiar de Zilele municipiului nu e o noutate, ci o tradiție. Ungheniul are acum înfrățiri cu 23 de orașe și regiuni de pe trei continente — de la Iași și Cluj-Napoca până la Kutaisi, în Georgia, sau Winston-Salem, în Statele Unite — iar mai multe dintre acorduri au fost semnate chiar de Zilele municipiului, la sfârșit de august. Toate cele 23 sunt marcate cu steaguri pe Scuarul Înfrățirii din Ungheni, un spațiu amenajat în două etape, cu iluminare și pavilion multifuncțional.
Tulcea s-a adăugat oficial acestei liste pe 27 august. Acordul a fost semnat de primarii celor două localități — Vitalie Vrabie și Ștefan Ilie — într-o atmosferă festivă. Relația a început cu un an în urmă, în cadrul unui proiect dedicat regenerării urbane și adaptării la schimbările climatice. Tulcea, supranumită „Poarta către Delta Dunării”, și Ungheni, „Poarta de Vest a Republicii Moldova spre Europa”, au găsit de la bun început limbaj comun, potrivit Primăriei Ungheni.
Tot la 27 august au fost marcate alte două aniversări. Pe de o parte, 20 de ani de prietenie și colaborare cu Reghin — primul oraș din România cu care s-a înfrățit Ungheniul, pe 16 septembrie 2006. Prezent la Ungheni, primarul de Reghin, Mark Endre Dejo, a remarcat că relația a devenit peste ani „mult mai puternică și mai frumoasă”. Pe de altă parte, s-au împlinit 10 ani de înfrățire cu orașul Joniškis din Lituania (acord semnat pe 2 iulie 2016); cu acest prilej, la Ungheni a venit viceprimara Ghita Vilciauskienė.
Tot la Zilele municipiului, pe 27 august, a fost semnat și acordul de înfrățire cu orașul Izmit din Turcia — al 23-lea parteneriat internațional al municipiului, potrivit paginii Primăriei. Pe Scuarul Înfrățirii au fost arborate steagurile ambilor noi parteneri.
Este, de altfel, o legătură diferită de o eventuală apropiere de orașul olandez Beekdaelen, despre care s-a mai scris: acela e un alt fir, care nu figurează deocamdată printre înfrățirile oficiale ale Ungheniului.
Pentru cine e sărbătoarea
La ultimul recensământ, din 2024, orașul Ungheni număra circa 26,4 mii de locuitori, ceea ce îl face al treilea oraș al țării, după Chișinău și Bălți, și cel mai mare din regiunea de dezvoltare Centru. Pentru toți aceștia, cele douăsprezece zile din august au fost și un motiv de petrecere, și o vitrină: Târgul producătorilor locali a scos în piață economia orașului, iar șirul de aniversări — 564 de ani de la prima mențiune, hramul, cele două zile naționale — a legat, într-un singur arc, trecutul îndepărtat al „satului Unghiul” de orașul de astăzi.