Podul rutier peste Prut de la Ungheni a trecut de jumătatea drumului. Progresul fizic al lucrărilor a ajuns la 55%, iar pe malul moldovenesc a început montarea primului tronson de tablier metalic — structura de oțel care va purta carosabilul. Anunțul a fost făcut de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) pe 11 august, după ce vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul infrastructurii, a inspectat șantierul împreună cu secretarii de stat Mircea Păscăluță și Nicolai Mîndra.
Podul este, de fapt, o pereche de structuri paralele — câte un sens de circulație fiecare. Potrivit MIDR, pe malul moldovenesc s-au livrat până acum aproximativ 251 de tone de tablier metalic pentru ambele căi, iar montarea abia a început. Pe malul românesc, în județul Iași, lucrarea e mai avansată: tablierul e montat în proporție de 70% pe ambele căi, cu circa 732 de tone livrate și puse în operă. Diferența de ritm are o explicație de logistică: întregul tablier are 20 de module, fabricate în România, la Satu Mare, iar dinspre malul românesc asamblarea a pornit mai devreme.
Ce se construiește, de fapt
Este primul pod rutier la nivel de autostradă peste Prut după mai bine de 60 de ani — capătul dinspre Republica Moldova al viitoarei Autostrăzi a Unirii (A8), care ar urma să lege Ungheniul de Iași și, prin Carpați, de rețeaua europeană de transport. Lucrarea e executată de compania NESS Project Europe, a început pe 26 aprilie 2025 și are un termen de execuție de 18 luni, cu o garanție de zece ani. Valoarea depășește 151,68 milioane de lei fără TVA. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană, care a alocat 35 de milioane de euro prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF).
Cifra de 55% marchează un progres măsurat față de primăvară: la ședința de progres din aprilie, stadiul era estimat la circa 45%. În acest ritm — aproximativ zece puncte procentuale în patru luni — termenul cu care s-a pornit, iulie 2026, nu mai este realist; finalizarea structurii se profilează spre toamna acestui an.
Podul gata nu înseamnă Prutul traversabil
Un lucru rămâne important de reținut, ca să nu se nască așteptări greșite: chiar terminat, podul nu se deschide de la sine circulației. Ca să treci Prutul pe el, mai trebuie ridicate vama, punctul de control al frontierei și drumurile de racord — o a doua etapă cu orizont 2028. Pe malul românesc, complexul vamal e contractat și își caută autorizația; pe malul moldovenesc, infrastructura de trecere își aștepta încă, în vara aceasta, constructorul și contractul. Podul, cu alte cuvinte, vine înaintea drumurilor și a vămii care să-l pună în funcțiune.
Aceeași logică se vede și pe uscat. Pe malul românesc, tronsonul de autostradă A8 care ar urma să ajungă la pod e abia la stadiul de proiectare, cu lucrările propriu-zise programate pentru anii următori. Iar peste Prut, pe lângă podul rutier, se pregătește separat și modernizarea podului feroviar și electrificarea liniei Iași–Ungheni — un al doilea fir al aceleiași legături, care nu trebuie confundat cu cel rutier.
Vizita ministrului la Ungheni din 11 august a atins, de altfel, mai multe șantiere. Tot atunci a fost anunțat și transferul gării auto și feroviare către Primărie, pentru a fi transformată într-o „gară multimodală” — piesa care ar lega, într-un singur nod, șoseaua, calea ferată și podul.
Pentru ungheneni, miza e concretă. Astăzi, un șofer care vrea să treacă în România cu mașina ocolește prin Sculeni, la circa 15 kilometri nord. Noul pod aduce trecerea chiar la marginea orașului, în zona Zagarancea. Ungheniul devine astfel „mufa” prin care Moldova se conectează la vest pe trei fire deodată — șosea, cale ferată și, din 2014, gazoduct. Deocamdată, însă, doar structura de oțel prinde contur peste apă.