De ce rețelele de droguri de pe Telegram caută curieri de exact 18 ani — pe unul dintre ei, Poliția l-a reținut la Ungheni

Un tânăr de 18 ani a fost reținut la domiciliul său din Ungheni și arestat preventiv pentru 30 de zile, fiind acuzat că lucra ca „curier” pentru un magazin de droguri care vinde prin aplicația Telegram, a anunțat luni, 13 iulie, Poliția Republicii Moldova. Potrivit comunicatului, ofițerii Direcției Antidrog a Inspectoratului Național de Investigații, împreună cu polițiștii și procurorii sectorului Botanica, i-au documentat activitatea timp de aproximativ o lună.

Poliția susține că tânărul închiriase un apartament în Chișinău, pe care îl folosea drept depozit: ridica drogurile angro din ascunzișuri, le ducea în apartament, le porționa în doze de 1–2 grame și le plasa înapoi în ascunzișuri, de unde erau luate de consumatori. La percheziții au fost ridicate hașiș și cocaină, pungulițe zip-lock, un cântar electronic de precizie, un telefon și bani. Valoarea drogurilor scoase din circuit ar depăși 50.000 de lei.

Nimic din toate acestea nu e, deocamdată, dovedit. E versiunea acuzării, într-un dosar aflat în urmărire penală, iar tânărul beneficiază de prezumția nevinovăției până la o hotărâre definitivă a instanței. Poliția nu i-a publicat numele.

Poliția a publicat și imagini din timpul perchezițiilor.

Al doilea tânăr de 18 ani, în douăsprezece zile

Cazul nu e singular, și asta e partea care contează. Pe 1 iulie, cu douăsprezece zile mai devreme, Poliția anunțase un alt tânăr de 18 ani, reținut pe 25 iunie în Chișinău, „în timp ce se deplasa pentru a amplasa o nouă partidă de droguri în ascunzișuri”.

Descrierea din cele două comunicate e aproape identică: curier pentru un magazin online, apartament închiriat drept depozit, doze de câte 1–2 grame, pungulițe zip-lock, cântar electronic de precizie, marfă evaluată la peste 50.000 de lei, arest preventiv de 30 de zile.

Sunt două dosare distincte — anchete diferite, sectoare diferite, droguri diferite — și Poliția nu a spus că ar fi legate între ele. Dar tiparul e același, pentru că modelul de afaceri e același. Comunicatele se repetă fiindcă schema se repetă: rolul de jos al lanțului se completează cu tineri de 18 ani, iar când unul cade, e înlocuit.

Ce decide pedeapsa: gramele, nu leii

Poliția scrie că tânărul riscă între 7 și 15 ani de închisoare. Cifra are o sursă exactă în Codul penal, și ea spune mai mult decât pare.

Vânzarea de droguri, în sine, se pedepsește cu 2 până la 5 ani de închisoare — art. 217¹ alin. (2) din Codul penal. Furca de 7–15 ani apare într-un singur loc: alineatul (4) al aceluiași articol. Iar acolo se ajunge doar în două situații — fie fapta e comisă „de un grup criminal organizat sau de o organizație criminală ori în favoarea acestora”, fie drogurile sunt „în proporții deosebit de mari”.

Cu alte cuvinte, ce ar putea să-l coste pe acest tânăr trei sferturi din tinerețe nu e faptul că ar fi vândut droguri, ci faptul că ar fi făcut-o pentru o rețea. Veriga cea mai de jos plătește pentru dimensiunea întregii scheme.

Între cele două praguri mai stă unul, alineatul (3), cu pedepse de 3 până la 7 ani, pentru forme agravate — printre care fapta comisă de două sau mai multe persoane, în „proporții mari”, ori pe teritoriul unei instituții de învățământ sau în imediata ei apropiere.

Cât despre „proporții deosebit de mari”, Hotărârea de Guvern nr. 79/2006 pune praguri exacte: peste 50 de grame de hașiș, respectiv peste 5 grame de cocaină. Aici apare golul din comunicat. Poliția a publicat cât valorează marfa în lei, dar nu și cât cântărește în grame — deși legea se uită la grame, nu la lei. Din informația publicată nu se poate verifica în care treaptă intră dosarul, adică nici măcar dacă pedeapsa pleacă de la 2 ani, de la 3 sau de la 7.

Poliția nu a precizat nici care dintre cele două variante ale alineatului (4) i se impută.

De ce rețelele caută curieri de exact 18 ani

Aici e mecanismul pe care merită să-l înțeleagă orice părinte din Ungheni, și el e scris negru pe alb în Codul penal.

Pentru infracțiunea asta, răspunderea penală începe devreme de tot: art. 21 alin. (2) prevede că și un copil de 14 ani poate fi tras la răspundere pentru circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare. E una dintre puținele fapte pentru care legea coboară atât de jos.

Dar art. 70 alin. (3) spune altceva: dacă la momentul faptei persoana nu împlinise 18 ani, pedeapsa se stabilește „din maximul pedepsei, prevăzute de legea penală pentru infracțiunea săvârșită, reduse la jumătate”.

Aritmetica e brutală. La 17 ani, plafonul pentru această acuzație ar fi fost de 7 ani și jumătate. La 18 ani, plafonul e de 15. Ziua majoratului dublează pedeapsa maximă — dar nu schimbă absolut nimic din ce știe, ce câștigă sau cât de ușor de înlocuit e persoana care duce pachetul. Pentru cine organizează schema, un curier de 18 ani e la fel de disponibil ca unul de 17, doar că statul îl lovește de două ori mai tare. Riscul se mută în întregime pe umerii lui.

Rețeaua, în schimb, rămâne în anonimat. Într-un raport prezentat în Parlament în februarie, Ministerul Afacerilor Interne a arătat că plățile în astfel de magazine se fac în criptomonede, iar Telegram, deși a blocat canale semnalate de autorități, nu a furnizat datele administratorilor.

Marfa ridicată face cât peste patru salarii ungheneni

Merită pus alături ce câștigă fiecare verigă. Cifrele sunt oficiale, comparația e a noastră.

Cei „peste 50.000 de lei” din comunicat înseamnă peste patru salarii medii lunare din raionul Ungheni — adică peste patru luni de muncă. Câștigul salarial mediu lunar brut în raion era, în 2024, de 11.321 de lei, potrivit Biroului Național de Statistică.

Cât primea curierul pentru asta nu se știe: nu am găsit nicio cifră publică despre remunerația unui curier de droguri, nici în comunicatele Poliției, nici în Bilanțul Poliției pe 2025, nici în raportul național antidrog. Se știe însă cât câștiga capătul celălalt al lanțului. Într-un caz din 2021, Poliția a anunțat că administratorul unui magazin de droguri de pe Telegram obținea „zilnic venituri de peste 10.000 de lei” — aproape un salariu mediu lunar din raionul Ungheni, pe zi.

Ce se știe sigur e ce se întâmplă cu curierii. Doi bărbați care preluau drogurile pentru un magazin online administrat de un anonim pe Telegram au fost condamnați la 11 și la 8 ani de închisoare, anunța Procuratura. Un tânăr de 21 de ani a primit 10 ani. Anonimul de pe Telegram nu apare în niciuna dintre sentințe.

Iar gravitația economică e reală și măsurabilă. În 2024, un salariat din raionul Ungheni câștiga în medie 11.321 de lei brut pe lună, față de 16.955 de lei în municipiul Chișinău — cu o treime mai puțin. Tânărul reținut acum locuia în Ungheni și, potrivit Poliției, lucra în Chișinău.

Piața s-a mutat pe droguri de sinteză

Ce fel de marfă vând magazinele astea se vede în capturile Poliției. Comparând Bilanțul Poliției pe 2025 cu anul precedent, tabloul e clar:

Drogurile de sinteză — exact marfa care se împarte bine în doze de 1–2 grame și se livrează prin ascunzișuri — au explodat. Hașișul, drogul „clasic”, a rămas pe loc.

În paralel, infracțiunile legate de droguri au urcat de la 1.033 în 2024 la 1.301 în 2025, potrivit Bilanțului Poliției. Datele Biroului Național de Statistică, care numără puțin diferit, arată aceeași direcție: 1.347 de infracțiuni în 2025, iar primul trimestru din 2026 — 478 de cazuri — este cel mai încărcat trimestru din întreaga serie statistică începută în 2015.

Merită spus și ce nu arată datele. Raportul național antidrog pe 2024 a analizat 692 de persoane anchetate pentru trafic de droguri: 395 dintre ele (57%) aveau peste 30 de ani, 145 aveau între 18 și 24 de ani, iar 29 erau minori de 16–17 ani — aproape dublu față de cei 16 din 2023. Datele nu sunt defalcate pe roluri, așa că nu se poate spune că „majoritatea curierilor sunt tineri”. Ce se poate spune este că numărul minorilor anchetați aproape s-a dublat într-un an.

Ungheniul nu e în afara hărții

Tentația e să tratezi povestea ca pe una din Chișinău, care doar s-a nimerit să atingă un unghenean. Datele spun altceva.

În 2024, în raionul Ungheni au fost înregistrate 17 infracțiuni legate de droguri, potrivit statisticii oficiale — 1,6% din cele 1.075 pe țară, un nivel comparabil cu Soroca (17) sau Briceni (16) și printre cele mai ridicate din raioane. Capitala concentrează piața: 674 din cele 1.075 de cazuri, adică 62,7%. Asta e exact geografia din dosarul de acum — curierul de acasă, piața în capitală.

Iar magazinele de pe Telegram nu au ocolit raionul. În mai 2025, Procuratura Ungheni, poliția din raion și Inspectoratul Național de Investigații au reținut trei persoane, de 38, 24 și 22 de ani, acuzate că au creat un magazin ilegal pe Telegram prin care ar fi pus în circulație droguri pe teritoriul raionului Ungheni. Atunci au fost ridicate peste 4,5 kilograme de substanțe, evaluate la circa 2,5 milioane de lei.

Există și o dovadă tăcută că problema e veche și instalată: raionul Ungheni e unul dintre cele 29 de teritorii din țară unde funcționează programe de reducere a riscurilor (schimb de seringi), iar Spitalul Raional Ungheni găzduiește unul dintre puținele puncte de tratament al dependenței de opiacee din Republica Moldova, potrivit raportului național antidrog. Serviciile astea nu se deschid unde nu e nevoie de ele.

Nu în ultimul rând, „curierul” ca rol ne e deja cunoscut. În iunie, la Ungheni au fost reținuți doi „curieri” ai unei scheme de investiții online — unul dintre ei avea tot 18 ani —, care ridicau fizic banii de la o ungheneancă păgubită cu 436.620 de lei. Aceeași arhitectură, altă marfă: organizatorii rămân anonimi, în spatele aplicațiilor, iar la sol lucrează un tânăr care poate fi prins.

Ce se schimbă din 28 august

Legea pe care se judecă dosarul acesta e pe cale să se înăsprească. Pe 9 aprilie, Parlamentul a votat în primă lectură, cu 89 de voturi, pedepse noi pentru comercializarea drogurilor și pentru promovarea online a substanțelor interzise: 2–4 ani pentru promovare online, 4–7 ani pentru oferire și distribuire, 10–12 ani când fapta e comisă de un grup criminal organizat. Pedeapsa pentru atragerea minorilor ar urca de la 3–7 ani la 5–8 ani. Intrarea în vigoare e preconizată pentru 28 august 2026.

Deputații au invocat, în nota proiectului, 7.106 infracțiuni și 20.044 de contravenții legate de droguri, înregistrate între 2019 și 2025.

Ce se face în școli și unde se poate suna

Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Educației și Cercetării au lansat un plan comun pentru prevenirea consumului de droguri în școli, în care „peste 400 de polițiști cu pregătire psihopedagogică” urmează să fie implicați direct, alături de diriginți, personal medical și medici narcologi, pentru a identifica din timp semnele consumului.

Planul comun pentru prevenirea consumului și distribuției substanțelor interzise în școli are ca obiectiv protejarea fiecărui elev și menținerea siguranței și bunăstării copiilor și tinerilor. Acesta transmite un mesaj clar: protecția copiilor și prevenirea consumului de droguri în mediul educațional reprezintă o prioritate națională.

Daniella Misail-Nichitin, ministra Afacerilor Interne

Ministrul Educației, Dan Perciun, a legat prevenirea de capacitatea elevilor „de a lua decizii responsabile și de a face față presiunilor din mediul social”.

Pentru un părinte din Ungheni, semnalele care merită o discuție acasă nu sunt exotice: bani sau bunuri noi pe care copilul nu le poate explica, un telefon de care se desparte greu și pe care îl întoarce cu ecranul în jos, deplasări scurte și dese, fără motiv, ori un „job” descris vag, în care nu se știe cine plătește și pentru ce. Într-un dosar în care Poliția a destructurat un „call center” de droguri, oamenii erau racolați prin anunțuri „care nu specificau natura activității”, iar apoi erau amenințați cu violența dacă ar fi vorbit despre activitate.

Sesizările se fac la 112. Inspectoratul de Poliție Ungheni, condus de comisarul-șef Vasile Burlacu, este structura care instrumentează astfel de cazuri în raion.

Tânărul de 18 ani rămâne, până la o hotărâre definitivă a instanței, o persoană nevinovată în fața legii. Mandatul de arest pe numele lui expiră în august.