Consiliul Raional Ungheni a scos la licitație, pe 23 iunie, trei complexe imobiliare. Două s-au vândut, cu 840.000 de lei. Pentru al treilea — cel mai mare — nu s-a înregistrat niciun solicitant.
Anunțul de vânzare nu spunea ce sunt, de fapt, clădirile. Documentul care le-a scos la licitație o spune, între paranteze.
Trei foste obiecte de sănătate
Decizia din februarie a consiliului, prin care raionul a pornit procedura, descrie bunurile exact:
- la Curtoaia, comuna Condrătești — „fostul oficiu al medicilor de familie”, 233,1 m² și 0,1089 ha de teren;
- la Cornești, pe strada Ștefan cel Mare și Sfânt 80 — „fostul bloc de fizioterapie”, 206,3 m²;
- la Bușila — „fostul spital”: șase construcții, 767,6 m² în total, plus 4.045 m² de teren.
Procedura nici măcar nu a pornit din inițiativa raionului. Consiliul „ia act de cererile parvenite” — adică cineva ceruse să cumpere.
Ce a ieșit la licitație
| Lot | Evaluare | Preț de pornire | Cereri | Adjudecat |
|---|---|---|---|---|
| Curtoaia — fostul oficiu medical | 72.334 lei | 120.000 | 3 | 340.000 lei |
| Cornești — fostul bloc de fizioterapie | 211.702 lei | 400.000 | 2 | 500.000 lei |
| Bușila — fostul spital | 336.964 lei | 400.000 | — | niciun solicitant |
Cel mai mic lot a luat de 4,7 ori evaluarea
Curtoaia e povestea zilei. Evaluatorii Camerei de Comerț și Industrie i-au stabilit o valoare de piață de 72.334 de lei. Consiliul l-a expus la 120.000. S-a vândut cu 340.000 — de 4,7 ori evaluarea și de 2,83 ori prețul de pornire.
Sunt 1.459 de lei pe metrul pătrat construit pentru o clădire dintr-un sat.
Explicația cea mai la îndemână e concurența: trei cereri depuse, cel mai mic prag de intrare dintre cele trei loturi. Când licitezi de la 120.000, ai loc să urci. Cealaltă explicație posibilă e că evaluarea a fost mult sub piață — dar rapoartele de evaluare ale Camerei de Comerț și Industrie nu sunt publice, nici anexate actelor din registru.
Pentru comparație: la Cornești, evaluatorii dăduseră 1.026 de lei pe metru pătrat de construcție, iar la Curtoaia — 310. De trei ori mai puțin, pentru clădiri aproape egale ca suprafață.
Fostul spital poate ajunge la jumătate de preț
Bușila a fost lotul cel mai scump și, în același timp, cel mai apropiat de evaluare: prețul de pornire, 400.000, era cu doar 19% peste valoarea de piață. Restul erau expuse cu 66% și, respectiv, 89% peste evaluare.
Nu a venit nimeni.
Regulamentul guvernamental al licitațiilor spune ce urmează. Comisia perfectează „procesul-verbal al licitației nule”. După două expuneri la licitație cu strigare, prețul poate fi redus cu 5% — dar nu sub valoarea de piață, deci nu sub 336.964 de lei. Iar bunurile rămase nesolicitate după două licitații cu strigare pot fi trecute la o licitație cu reducere, unde, spune punctul 24 al regulamentului, „reducerea prețului poate continua până la 50 la sută din prețul de expunere”.
Tradus: fostul spital din Bușila poate ajunge, legal, la 200.000 de lei. Șase clădiri și patruzeci de ari.
Până la 14 iulie, nu am găsit pe canalele Consiliului Raional niciun anunț de licitație repetată.
Cine a decis — și o abținere care nu mai e abținere
În februarie, când raionul a pornit procedura, decizia a trecut cu 33 de voturi pentru și niciunul împotrivă.
În mai, când aceleași bunuri au fost trecute din domeniul public în cel privat și declarate „pasibile de privatizare”, votul s-a schimbat: 28 pentru, 1 contra. Singura împotrivă a fost a consilierei Oxana Stîngu.
Aceeași decizie l-a împuternicit pe președintele raionului, Dionisie Ternovschi, să instituie comisia de licitație, să organizeze licitația și să semneze contractele de vânzare-cumpărare. Prețurile de pornire nu le-a stabilit consiliul, ci comisia.
Iar din acea comisie face parte, alături de Ternovschi și de secretarul ei, Serghei Mutu, șeful Serviciului relații funciare și cadastru, chiar Oxana Stîngu — consiliera care votase împotriva vânzării.
O întrebare juridică, nu o acuzație
Legea privind administrarea și deetatizarea proprietății publice conține o prevedere care merită pusă pe masă. Articolul 52 spune că includerea într-un complex de bunuri imobile a celor din domeniul ocrotirii sănătății se face „cu acordul prealabil scris al autorității publice centrale de specialitate” — adică al Ministerului Sănătății.
Toate trei loturile sunt foste obiecte de sănătate. Decizia 3/10 invocă expres articolul 52. Dar niciun act publicat nu menționează un acord prealabil scris al Ministerului Sănătății.
Formulăm asta ca întrebare, nu ca verdict: prin decizia din mai, bunurile fuseseră deja trecute în domeniul privat al raionului, cu destinația cadastrală „clădire publică și administrativă”. Un jurist ar avea ce discuta. Noi constatăm doar că, în actele publice, acordul nu apare.
Ce nu e public
Cine a cumpărat. Comunicatul dă numărul cererilor depuse — trei la Curtoaia, două la Cornești — dar nu și numele câștigătorilor. Nici contractele, nici procesul-verbal al licitației nu sunt publicate.
Cât valorau, de fapt. Rapoartele de evaluare ale Camerei de Comerț și Industrie, pe care s-au construit prețurile de pornire, nu sunt anexate niciunui act din registru.
Unde se duc banii. Regulamentul spune că mijloacele din privatizarea proprietății raionale se varsă la bugetul raional, iar vânzătorul reține 5% pentru cheltuielile de privatizare — circa 42.000 de lei din cele 840.000. În proiectele de rectificare a bugetului raional publicate în iulie nu am identificat o linie distinctă de venituri din vânzarea bunurilor proprietate publică.
Termenul de plată a expirat deja
Cumpărătorii au, potrivit regulamentului, 20 de zile de la semnarea procesului-verbal ca să achite prețul. Pentru licitația din 23 iunie, acel termen a expirat în jurul datei de 13 iulie.
Dacă banii nu au intrat, rezultatele pot fi anulate — iar pentru bunurile raionului anularea se face printr-o decizie a consiliului, care ar reveni astfel pe ordinea de zi. Contractul, la rândul lui, se încheie în șapte zile de la achitare.
Următoarea ședință a Consiliului Raional va arăta care dintre cele două s-a întâmplat.