Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu a prelungit avertizarea de pericol de incendii de vegetație. Codul galben, valabil acum până pe 31 iulie, nu mai vizează câteva zone, ci cea mai mare parte a țării — deci și raionul Ungheni. Motivul e seceta care s-a instalat în această vară, iar avertizarea o spune direct:
Din cauza deficitului de precipitații, pericolul excepțional de incendii de vegetație se menține în cea mai mare parte a teritoriului și se extinde asupra raioanelor din nordul și sudul țării. Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu, avertizare din 22 iulie 2026
Este a doua fereastră de pericol la rând: codul precedent acoperea 18–22 iulie, iar acesta îl prelungește și îl lărgește la zece zile. Instituția care emite avertizarea este succesoarea Serviciului Hidrometeorologic de Stat, reorganizat de Guvern; scara ei de coduri merge de la galben — fenomene potențial periculoase — spre portocaliu și roșu.
De ce contează tocmai acum la Ungheni
Raionul Ungheni e în plină campanie de seceriș, iar după combine rămân miriștile — cel mai ușor de aprins câmp cu putință. Se adaugă malul Prutului, cu stufărișul uscat și cu plajele unde se aprind grătare, și livezile sau perdelele forestiere pârjolite de caniculă. Într-un asemenea peisaj, o singură scânteie — un muc de țigară, o defecțiune la un utilaj, un foc lăsat nesupravegheat — poate porni un incendiu greu de oprit.
Ce spune legea
Mulți gospodari cred că arderea buruienilor sau a miriștii de pe propriul teren e o treabă personală. Nu este. Arderea miriștilor, a vegetației uscate de pe câmpuri, de pe marginile drumurilor și din perdelele forestiere este interzisă prin Legea privind protecția mediului — indiferent de sezon, cu atât mai mult sub cod galben.
Încălcarea nu costă puțin. Codul contravențional sancționează arderea în câmp deschis a resturilor vegetale, de orice fel, cu o amendă de 200 până la 300 de unități convenționale pentru o persoană fizică — adică 10.000–15.000 de lei — sau cu muncă în folosul comunității. Pentru o firmă, amenda urcă la 600–800 de unități convenționale, între 30.000 și 40.000 de lei, cu posibila suspendare a activității. Legea o aplică pompierii, inspectorii de mediu și autoritățile locale.
Cât de real e riscul
Cifrele arată că pericolul nu e teoretic. În campania de recoltare a anului trecut, pompierii au stins 33 de incendii, care au afectat 162,5 hectare de cereale și 4,1 hectare de culturi tehnice, cele mai multe în lanuri de grâu. Iar cauza principală nu a fost natura, ci omul: peste o treime dintre incendii — 36,4% — au pornit de la focul aprins la arderea deșeurilor și a vegetației uscate din apropiere, urmate de defecțiunile tehnice ale utilajelor. Într-o singură zi din această vară, pe 8 iulie, echipajele au intervenit la 16 focare de vegetație pe tot teritoriul țării, care au mistuit în total circa 35 de hectare.
Ce e de făcut
Recomandările pompierilor sunt simple și se adresează tuturor: nu aprindeți focul în spații deschise, lângă vegetație uscată sau pe terenuri agricole; nu incendiați iarba, stuful ori resturile vegetale; nu aruncați mucuri de țigară în zone cu vegetație uscată. Cine observă un incendiu trebuie să sune imediat la 112.
Pentru agricultorii aflați în seceriș, IGSU are un set de măsuri concrete: împărțirea lanurilor mari în sectoare de cel mult 30 de hectare, delimitate prin fâșii cosite și arate; dotarea combinelor cu stingătoare verificate; alimentarea utilajelor cu combustibil doar la cel puțin 100 de metri de lanuri; și interdicția focului sau a fumatului lângă culturi. Sunt reguli care, respectate, transformă un câmp uscat dintr-un pericol serios într-un risc gestionabil — atât cât ține codul galben, și după.