Pe 31 august 1990, de prima Zi a Limbii, la Ungheni a apărut un supliment cu un titlu luat din Eminescu: „Porni Luceafărul”. Era prima publicație în grafie latină din presa Ungheniului. Cele patru pagini au fost tipărite ca supliment al ziarului raional „Octombrie” — organul comitetului raional de partid comunist. Ideea i-a aparținut lui Ghenadie Nicu; autorii au fost Ghenadie Nicu și Vasile Iucal.
Scanurile celor patru pagini au fost publicate pe 31 august 2026, 36 de ani mai târziu, de Muzeul de Istorie și Etnografie din Ungheni.
Ce conținea suplimentul
Pe coperta „Porni Luceafărul” — titlul scris în caractere cursive decorative — apare, în centru, textul integral al poemului „Limba noastră” de Alexei Mateevici. Patru ani mai târziu, poemul va deveni imnul de stat al Republicii Moldova.
Lângă el, un editorial intitulat „Orfanda cea cuvenită” și, în dreapta, un articol de istorie locală: „Ungheniul, un sat așa cum a fost”, publicat sub rubrica „Din negura de vremi”.
Pagina a doua cuprinde un text intitulat „In memoriam”, semnat de Angela Moraru, despre represiunile staliniste și despre obligația de a le păstra în memorie. Un citat din Ion Pillat, reprodus în aceleași pagini, spune: „Orice limbă, la urma urmei, e oglinda sufletului nației care o crează.”
Suplimentul conținea și o pagină în limba rusă — o publicație bilingvă, ca și orașul în care apărea.
Programul sărbătorii din 31 august 1990
Într-o invitație adresată „Dragi consăteni!” — formulare care arată statutul de localitate al Ungheniului de atunci — suplimentul publică și programul complet al primei Zile a Limbii:
| Ora | Ce s-a întâmplat | Unde |
|---|---|---|
| 9 | Serviciu divin | Biserica „Alexandru Nevski” |
| 10 | Sfințirea orașului | Străzile Eminescu, Veronica Micle, Ștefan cel Mare |
| 11–12 | Donare de carte, cu participarea autorilor | Intersecția Eminescu — V. Micle |
| 12 | Blagoslovie | Piața centrală |
| 12 | Program artistico-literar | Piața centrală |
| 17–19 | Recital și dansuri | Scenă improvizată lângă școala medie nr. 1 |
| 19–21 | Reprezentație teatrală | Piața centrală |
| 21 | Carnaval | Piața centrală |
O zi întreagă, de la slujba de dimineață la carnavalul de seară.
De ce „Porni Luceafărul”
Titlul e prima strofă a poemului „Luceafărul” de Mihai Eminescu — „Porni luceafărul în sus”. Un simbol al renașterii, ales pentru prima pagină a unui ziar care trecea de la chirilică la latină.
Cu un an înainte, pe 31 august 1989, Sovietul Suprem al RSS Moldovenești adoptase legea privind revenirea la grafia latină și statutul de limbă de stat. Pe 23 iunie 1990, Parlamentul instituise 31 august ca sărbătoare națională „Limba noastră cea română”. Suplimentul „Porni Luceafărul” a apărut fix în ziua primei celebrări.
Ziarul „Octombrie” și oamenii din spatele lui
Ziarul „Octombrie” era organul comitetului raional de partid comunist din Ungheni — numele, o traducere directă a rusescului „Октябрь” (luna Revoluției din Octombrie). Redactorul-șef era Victor Pîslaru, care, potrivit fișei de la Media Ownership Monitor Moldova, a lucrat ulterior la „Vocea Satului” și „Vocea”, iar în 1997 a co-fondat ziarul Unghiul, care apare și astăzi. Pîslaru a murit într-un accident rutier în Polonia.
Ghenadie Nicu (1963–2019) a fost poet, eseist, critic literar și jurnalist — membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova și din România. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Moldova, în 1985, potrivit fișei biografice publicate de Uniunea Scriitorilor. A debutat editorial în volumul colectiv „Dintre sute de catarge” (1990), apoi a publicat „Calmant pentru Alter Ego” (Hyperion, 1992, premiat de societatea culturală „Agora” din Botoșani), „Deșertul consoanelor” (Știința, 2003, Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova) și, postum, „Un link spre nicăieri” (Arc, 2019) — volumul al cărui prefață a apucat s-o citească cu două zile înainte de moarte, potrivit Muzeului Național al Literaturii.
A lucrat ca ziarist la Ungheni, Bălți și Iași — corespondent al ziarului „Sfatul Țării”, cronicar săptămânal la Ziarul de Iași timp de mulți ani (ultimul text publicat pe 18 august 2019, cu o zi înainte de moarte), redactor asociat la revista literară „Semn”. Vasile Iucal, co-autorul suplimentului, îl numește și muzeograf la Muzeul de Istorie și Etnografie din Ungheni — exact instituția care a publicat, 36 de ani mai târziu, scanurile suplimentului lor. Nicu s-a stins pe 19 august 2019, răpus de leucemie.
Vasile Iucal, co-autorul suplimentului, este directorul Muzeului de Istorie și Etnografie din Ungheni, potrivit paginii Primăriei și Registrului muzeelor acreditate al Ministerului Culturii. El redactează buletinul de istorie și etnografie „Pyretus” (ajuns în 2026 la ediția a VIII-a) și a publicat mai multe cărți de istorie locală, printre care „Gara feroviară «Ungheni» — pagini de istorie și patrimoniu arhitectural urban” (2023) și „Ungheni — amprenta vie a frumuseții” (2022). Într-o postare pe Facebook din 31 august 2026, Iucal îl numește pe Nicu „unul dintre cei mai buni prieteni” și „un luptător pentru identitatea culturală a Ungheniului”.
Scanurile originale ale suplimentului «Porni Luceafărul» au fost publicate de Muzeul de Istorie și Etnografie din Ungheni pe pagina sa de Facebook. Informațiile biografice despre Ghenadie Nicu provin din postarea lui Vasile Iucal, co-autor al suplimentului.