Actualizare — 31 iulie 2026. Comuna Beekdaelen a răspuns întrebărilor redacției. Bugetul ei real este de 124.046.318 de euro la venituri și 120.548.746 de euro la cheltuieli — nu 240 de milioane, cât a anunțat Primăria municipiului Ungheni. Comuna respinge și caracterizarea „foarte săracă”, și confirmă că vizita s-a desfășurat în cadrul unui proiect Interreg, care i-a acoperit o parte din costuri. Primăria municipiului Ungheni nu a răspuns solicitării din 22 iulie. Capitolele de mai jos sunt actualizate.
Eric Geurts, primarul comunei Beekdaelen din provincia Limburg, sudul Regatului Țărilor de Jos, s-a întâlnit marți, 21 iulie, la Ungheni, cu primari din localitățile clusterului aflate în proces de amalgamare voluntară și cu alți factori de decizie. Întrevederea a fost anunțată de Primăria municipiului drept un „transfer de bune practici”, iar oaspetele a vorbit despre proces, realizări și provocări.
Întrevederea are loc cu o zi înainte de închiderea consultării publice pe proiectul de decizie privind fuziunea municipiului Ungheni cu alte localități, miercuri, 22 iulie, și cu zece zile înainte de 31 iulie — termenul fixat de Cancelaria de Stat până la care primăriile ar trebui să-și finalizeze deciziile.
Olanda este, într-adevăr, cazul european cel mai des invocat. Merită privit însă în întregime — inclusiv ce au măsurat olandezii după propriile fuziuni.
Comuna oaspetelui e ea însăși o fuziune. Și una cerută de jos
Beekdaelen s-a născut la 1 ianuarie 2019, prin comasarea a trei comune: Onderbanken, Nuth și Schinnen. Potrivit propriei pagini oficiale, are cincisprezece sate și peste 36.000 de locuitori pe aproape 8.000 de hectare; o bază de date care preia cifrele statisticii oficiale indică 35.903 locuitori la 1 ianuarie 2026.
Detaliul care contează pentru Ungheni este cum s-a făcut. Comasarea a fost aprobată printr-o lege a Parlamentului olandez, iar textul o numește explicit voluntară: cele trei comune au cerut-o ele însele. Motivul invocat în memoria explicativă a legii nu a fost sărăcia, ci întrebarea dacă mai pot funcționa durabil și profesionist ca unități independente, în condițiile în care sarcinile puse pe umerii comunelor creșteau. Cu alte cuvinte, o problemă de capacitate administrativă.
Eric Geurts conduce comuna din 22 august 2019, din partea social-democraților (PvdA), și a fost reconfirmat în august 2025 pentru un al doilea mandat de șase ani. Portofoliul lui include cooperarea intercomunală și transfrontalieră — exact tema întrevederii de la Ungheni — plus turismul și recreerea. O precizare utilă: în Regatul Țărilor de Jos primarii nu sunt aleși de cetățeni, ci numiți prin decret regal, la propunerea consiliului local.
Cifrele olandeze, verificate
Comunicatul Primăriei — o repovestire a instituției, nu o transcriere — îl citează pe Ion Poia, șeful Oficiului Teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat, spunând că Olanda a ajuns de la 1.209 municipalități la 342 în 2026.
A doua cifră se confirmă exact: la 1 ianuarie 2026, Olanda avea 342 de comune, potrivit Biroului Central de Statistică de acolo. Traseul, tot din surse oficiale: 625 de comune în 1996, 458 în 2006, 355 în 2019.
Prima cifră cere o corecție de context. Reperul istoric publicat de statistica olandeză este 1.121 de comune în 1899, față de care scăderea este de circa 70%. Cifra de 1.209 corespunde anului 1851 — anul legii comunelor a lui Thorbecke — și circulă din surse enciclopedice, nu din statistica oficială. Diferența nu schimbă ideea, dar schimbă epoca: comparația nu e cu „acum câteva decenii”, ci cu mijlocul secolului al XIX-lea.
Există și un al treilea număr, care lipsește din prezentare și care e poate cel mai relevant: din 2023 încoace, Olanda nu a mai redus numărul de comune. 342 în 2023, 342 în 2024, 342 în 2025, 342 în 2026. Statistica olandeză notează explicit că scăderea continuă a numărului de comune „s-a oprit”. Modelul arătat la Ungheni ca proces în desfășurare este, la el acasă, un proces care a ajuns pe platou.
Ce au măsurat olandezii după fuziuni
Aici se află partea cu adevărat utilă pentru un primar din clusterul Ungheni, fiindcă olandezii și-au evaluat propriile fuziuni cu date, nu cu impresii.
Cel mai citat studiu, semnat de Maarten Allers și Bieuwe Geertsema și publicat în Journal of Regional Science, a comparat cheltuielile comunelor olandeze pe 15 ani. Concluzia: fuziunile nu au avut un efect semnificativ asupra cheltuielii totale pe cap de locuitor. Cheltuielile de administrație scad, pe termen lung — dar economia obținută acolo nu se regăsește într-o creștere a cheltuielilor pe servicii publice. Autorii au verificat și un indicator indirect: prețul locuințelor, care ar fi trebuit să crească dacă serviciile s-ar fi îmbunătățit. Nu a crescut. Comunicatul Universității din Groningen a rezumat rezultatul fără menajamente: mare sau mică, fuziunea nu are efect asupra nivelului cheltuielilor.
Al doilea studiu al aceleiași echipe, apărut în Electoral Studies, a măsurat efectul asupra participării la vot, pe alegerile olandeze din 1986 până în 2018. Fuziunea comunală reduce prezența la alegerile locale cu 2,2 puncte procentuale și la cele naționale cu 0,7 puncte. Efectele sunt de durată: persistă cel puțin cinci scrutine după comasare. Explicațiile cele mai probabile, potrivit autorilor, sunt slăbirea normei sociale de a vota și creșterea distanței dintre alegători și politică.
Și partea cealaltă
Reducerea cheltuielilor de administrație este reală și confirmată de aceleași studii — adică exact economia pe care o urmărește și reforma din Republica Moldova. Comuna Beekdaelen a comandat, la rândul ei, o evaluare externă multianuală a propriei fuziuni, iar concluzia publicată de comună este că operațiunea a reușit; documentul nu poate fi însă citat direct, fiindcă pagina care îl conține nu mai este accesibilă.
Mai important, Allers nu recomandă renunțarea la fuziuni, ci o condiție: comunele comasate trebuie să reducă activ distanța dintre cetățean și primărie, prin consilii sătești și prin implicarea locuitorilor din toate satele. E criteriul după care se va putea măsura, peste câțiva ani, dacă fuziunea de la Ungheni a fost una reușită.
Un al treilea studiu, comparativ pe zece țări, adaugă nuanța care privește direct Ungheniul: prezența la vot scade cel mai mult acolo unde fuziunea e impusă de guvernul central, și se menține mai bine acolo unde fuzionează mai multe comune cu populații similare. Clusterul Ungheni are un partener dominant — municipiul, cu 26.500 de locuitori la recensământul din 2024, dintr-un total estimat în proiectul de decizie la 42.316 — adică aproape 63% — și un termen fixat de la centru. Beekdaelen a fuzionat exact invers: trei comune comparabile, la cererea lor.
Două afirmații, infirmate de comuna olandeză
Comunicatul Primăriei atribuie oaspetelui olandez două afirmații care nu se susțineau în sursele publice. Redacția a cerut comunei Beekdaelen să le confirme sau să le corecteze; răspunsul a venit pe 31 iulie, de la serviciul de comunicare al comunei.
Prima: că municipalitatea, „foarte săracă anterior”, a devenit prosperă. „Nu ne-am descrie ca fiind «foarte săraci», deși poziția noastră financiară este acum mai sănătoasă decât înainte de fuziune”, răspunde comuna. Motivele pe care le enumeră ea însăși nu sunt financiare: comunele mici nu reușesc să atragă destul personal calificat pentru sarcini specializate, povara administrativă a crescut enorm din cauza digitalizării și a legislației complexe, iar problemele societale și lucrările de infrastructură nu se opresc la hotarul comunei. Aceleași motive, adică, pe care le invocă și memoria explicativă a legii de comasare din 2018 — capacitate administrativă, nu sărăcie.
A doua: un venit anual la buget de 240 de milioane de euro. Cifra reală, comunicată de comună, este de 124.046.318 de euro la venituri și 120.548.746 de euro la cheltuieli — bugetul anunțat public la Ungheni era, așadar, de aproape două ori mai mare decât cel adevărat. Comuna precizează că aceste cifre „au fost menționate și în prezentare”, ceea ce plasează diferența în redarea de la Ungheni, nu în ce a arătat oaspetele. Pentru 2026, Beekdaelen a adoptat un buget echilibrat, după ce planul său multianual din 2025 prevedea pentru acest an un mic deficit.
Ce leagă, de fapt, Ungheniul de Beekdaelen
Relația nu a apărut marți. Primăria municipiului Ungheni este partener cu drepturi depline în proiectul european TAAS — „Tourism as a Service”, finanțat prin Interreg Europe, alături de regiunea Zuid-Limburg. În raportul oficial de părți interesate al proiectului, comuna Beekdaelen figurează ca partener asociat, iar la vizita de studiu din Zuid-Limburg, pe 6 și 7 mai 2026, Eric Geurts a primit personal grupul de parteneri — din care face parte și Ungheniul.
Întrebată dacă vizita s-a desfășurat într-un cadru formal și cine i-a suportat costurile, comuna Beekdaelen a răspuns că face parte „din proiectul Interreg” și că „o parte din costuri sunt acoperite de proiect”. Nu a precizat despre care proiect e vorba și nici cine a acoperit restul. Primăria municipiului Ungheni, căreia i-au fost adresate aceleași întrebări pe 22 iulie, nu a răspuns. Lista oficială a orașelor înfrățite cu Ungheniul nu cuprinde niciun oraș din Regatul Țărilor de Jos.
Consultarea publică pe proiectul de decizie privind fuziunea s-a încheiat miercuri, 22 iulie, seara.