Un caz de rabie a fost confirmat în satul Rezina, comuna Mănoilești, raionul Ungheni. Pe 30 iulie, Comisia pentru Situații Excepționale a raionului s-a întrunit și a aprobat un plan de 16 măsuri antiepizootice, care schimbă pentru cel puțin o lună regulile din sat: nu se mai pot colecta și vinde animale pe teritoriul localității, se oprește migrația animalelor în localitate, iar toate animalele din gospodării intră într-un recensământ oficial cu termen de cinci zile.
Este vorba despre satul Rezina din comuna Mănoilești, raionul Ungheni — nu despre orașul sau raionul Rezina de pe Nistru. Decizia și planul de măsuri numesc localitatea fără echivoc: „localitatea Rezina, raionul Ungheni” și „Primăria comunei Mănoilești satul Rezina”.
Ce se schimbă concret în sat
Planul a fost aprobat prin Decizia nr. 10/E a Comisiei pentru Situații Excepționale a raionului Ungheni, după demersul nr. 489 din 30 iulie al Subdiviziunii Teritoriale pentru Siguranța Alimentelor Ungheni/Nisporeni/Călărași, care a confirmat cazul. Măsurile care se simt direct în gospodării sunt acestea:
- Colectarea și vânzarea animalelor pe teritoriul satului sunt interzise până la ridicarea restricțiilor. Răspund Subdiviziunea Teritorială și Primăria comunei Mănoilești.
- Migrația animalelor în localitate se oprește, pentru 30 de zile, în sarcina autorităților publice locale.
- Recensământ oficial al tuturor categoriilor de animale din toate exploatațiile și gospodăriile individuale din Rezina, cu termen de cinci zile de la 30 iulie — adică în jurul datei de 4 august.
- Imunizare de necesitate contra rabiei a animalelor din localitate, asigurată de Subdiviziunea Teritorială.
- Animalele care au avut contact nemijlocit cu sursa de infecție sunt luate sub supraveghere 30 de zile.
- Intensificarea vânătorii de vulpi și șacali în fondul de vânătoare al localității, în sarcina societății vânătorilor și pescarilor.
- Dezinfectarea locului unde s-a aflat animalul bolnav și a inventarului.
Actul nu folosește cuvântul „carantină”. În limbajul lui, Rezina devine un „punct nefavorabil” în care se instituie restricții, iar acestea „vor fi ridicate peste 30 zile după ultimul caz de boală”.
Diferența nu e de nuanță: termenul de 30 de zile curge de la ultimul caz, nu de la data deciziei. Dacă în sat apare un caz nou, ceasul se resetează de la capăt. Dacă 30 iulie rămâne ultimul caz, restricțiile ar putea fi ridicate în jurul datei de 29 august.
Decizia a intrat în vigoare la data adoptării și este, în formularea ei, „obligatorie de executare pentru persoane fizice și juridice din raionul Ungheni” — clauza standard prin care actul devine opozabil în tot raionul. Restricțiile propriu-zise privesc însă satul: textul spune „pe teritoriul satului” și „în localitate”. Controlul executării revine lui Ion Basoc, șef adjunct al Subdiviziunii Teritoriale pentru Siguranța Alimentelor Ungheni/Nisporeni/Călărași.
Ce nu spune actul
Două lucruri pe care oamenii le întreabă primele nu au, deocamdată, răspuns public.
Specia animalului infectat nu este precizată în decizie, în planul de măsuri sau în comunicarea publică a Consiliului raional. Ea a devenit publică abia pe 4 august, într-un buletin al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor privind situația epizootică din 23 iulie – 3 august: animalul infectat a fost un câine.
În aceeași perioadă, ANSA a raportat cinci focare în toată țara — patru de rabie și unul de pestă porcină africană. Pe lângă câinele de la Rezina, celelalte cazuri de rabie au fost confirmate la un câine din Bubuieci, municipiul Chișinău, la o bovină din satul Nimereuca, raionul Soroca, și la o capră din satul Chetrosu, raionul Drochia. Focarul de pestă porcină africană, singurul activ în țară la acea dată, a fost înregistrat la porci domestici în localitatea Vulcănești.
Decizia, planul de măsuri și comunicarea publică a Consiliului raional nu conțin nicio informație despre persoane mușcate sau expuse la Rezina. Planul conține măsuri privind „determinarea persoanelor ce au avut contact cu sursa de infecție” și „tratarea persoanelor ce au avut contact cu animalul bolnav de rabie” — dar acestea sunt măsuri-tip, prezente în orice plan de focar, iar prezența lor în document nu înseamnă că cineva a fost mușcat.
Ce faci dacă te mușcă un animal
Regulile de mai jos sunt aceleași oriunde în raion, indiferent de ce s-a întâmplat la Rezina.
Rabia nu se tratează după ce apar simptomele — dar se previne, dacă omul ajunge repede la medic. Profilaxia după expunere este gratuită în Republica Moldova, precizează Agenția Națională pentru Sănătate Publică.
La orice mușcătură, zgârietură sau contact al unei răni cu saliva unui animal, ANSP recomandă:
- spălarea imediată și abundentă a plăgii cu apă curgătoare și săpun, minimum 10–15 minute;
- dezinfectarea marginilor rănii cu alcool etilic 70% sau iod 5%;
- adresarea la medic — spălarea reduce încărcătura virală, dar nu înlocuiește consultul și tratamentul antirabic.
Planul CSE prevede același lucru pentru Rezina, prin medicul de familie: „În caz dacă o persoană a fost mușcată de un animal urgent să se adreseze la lucrătorii medicali”. Tratarea persoanelor care au avut contact cu un animal bolnav revine Centrului de Sănătate Publică Ungheni.
Comisia pentru Situații Excepționale îndeamnă cetățenii, prin comunicatul Consiliului raional:
să manifeste responsabilitate, să evite contactul cu animalele sălbatice sau cu cele care prezintă un comportament neobișnuit și să anunțe imediat medicul veterinar sau autoritățile competente în cazul suspiciunii de rabie. Comisia pentru Situații Excepționale a raionului Ungheni, comunicat din 31 iulie 2026
De ce nu e o surpriză la Ungheni
Focarul de la Rezina nu apare pe un teren curat. În 2025, raionul Ungheni a înregistrat patru cazuri de rabie la animale — în enumerarea publicată de ANSP, imediat după Hîncești (zece cazuri) și la egalitate cu Ialoveni, Dubăsari și Camenca. Datele sunt ale Centrului Republican de Diagnostic Veterinar, citate de ANSP.
Enumerarea publicată de ANSP acoperă 29 din cele 46 de cazuri ale anului 2025, în 6 din cele 18 teritorii. Grafic: Triunghi.md. Sursă: Agenția Națională pentru Sănătate Publică, 16 ianuarie 2026.
Anul 2025 a fost, la nivel național, un an de creștere abruptă: 46 de cazuri în 18 teritorii administrative, față de 18 cazuri în opt teritorii în 2024 — de 2,5 ori mai multe. Dintre animalele domestice, cei mai afectați au fost bovinele (16 cazuri) și câinii (15), iar dintre cele zece cazuri la animale sălbatice, opt au fost la vulpi, „principala sursă de infecție în mediul natural”.
În primele șase luni ale lui 2026, țara a ajuns deja la 53 de cazuri în 17 raioane și municipii — mai multe decât în tot anul 2025. Ungheniul nu apare în enumerarea raioanelor cu cele mai multe cazuri, publicată de ANSP pe 10 iulie; câte cazuri a avut raionul în această perioadă nu este o cifră publicată. Tot în această perioadă, 4.036 de oameni din țară au fost agresați de animale, dintre care 1.800 în municipiul Chișinău — cifra din capitală fiind, potrivit ANSP, cu 20,6% mai mare decât în aceeași perioadă a anului 2025.
Ungheniul figurează, de altfel, și în datele ANSP pentru 2024 printre cele zece teritorii cu cea mai înaltă adresabilitate a populației după asistență antirabică.
Ce obligații are, de fapt, un deținător de animale
Multe dintre măsurile din plan doar reamintesc obligații care există permanent, indiferent de focar. Norma sanitar-veterinară antirabică, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 174 din 29 martie 2023 și în vigoare de la 1 ianuarie 2024, prevede:
- vaccinarea antirabică este obligatorie pentru câini, pisici și dihori domestici;
- deținătorul trebuie să prezinte animalul la solicitarea Agenției și să respecte interdicțiile de mișcare;
- deținătorul trebuie să anunțe imediat medicul veterinar despre orice mușcătură sau zgârietură produsă unui om, precum și despre orice modificare de comportament a animalului;
- câinele, pisica sau dihorul domestic care a mușcat un om este pus sub supraveghere sanitar-veterinară, cu examen clinic obligatoriu în 24 de ore de la anunțarea suspiciunii și controale până în ziua a 30-a.
Aceeași normă prevede și cum se face profilaxia la vulpi, principalul rezervor al virusului în natură: prin momeli vaccinale distribuite de două ori pe an (punctul 43). Planul aprobat pentru Rezina prevede, în privința vulpilor, intensificarea vânătorii.
Pentru oricine ține animale în raion, regulile se rezumă acum la trei lucruri: în Rezina animalele nu se mai vând și nu se mai colectează, iar migrația lor în localitate e oprită până la ridicarea restricțiilor, câinii, pisicile și dihorii domestici trebuie vaccinați antirabic oriunde în raion, iar orice mușcătură înseamnă drum la medic în aceeași zi.