Miercuri, 8 iulie, într-o sală de concurs din Cali, în Columbia, o adolescentă de 16 ani dintr-un sat de sub 1.600 de oameni din raionul Ungheni a ridicat mai mult decât oricare altă fată din categoria ei de pe planetă. Nicoleta Cojocaru, din Unțești, a cucerit trei medalii de aur la Campionatul Mondial de tineret la haltere și a stabilit două recorduri mondiale — la o vârstă la care majoritatea colegilor ei de generație abia termină gimnaziul.
Performanța ei a fost deja anunțată de mai multe publicații. Ce urmează aici nu este încă o dată vestea că „o ungheneancă a luat aur”, ci ce se află în spatele cifrelor: cât de mare e, de fapt, rezultatul; de unde a pornit drumul ei; cine îl plătește; și în ce tradiție se așează.
Ce a ridicat, de fapt
Cojocaru a concurat la categoria de 58 de kilograme feminin. La haltere, un sportiv are două stiluri de ridicare — smulsul (bara e ridicată deasupra capului printr-o singură mișcare) și aruncatul (bara e adusă întâi la piept, apoi împinsă deasupra capului) — iar totalul este suma celor mai bune ridicări reușite la fiecare. De aceea se acordă, la fiecare categorie, trei seturi de medalii: la smuls, la aruncat și la total.
La Cali, Nicoleta Cojocaru le-a luat pe toate trei:
- 88 kg la smuls — aur;
- 114 kg la aruncat — aur și record mondial de tineret;
- 202 kg la total — aur și record mondial de tineret.
A reușit cinci din cele șase încercări (a ratat o singură dată, la 92 kg la smuls) și a câștigat detașat: cu 12 kilograme peste locul doi, ocupat de turcoaica Ilayda Etugrul. Potrivit bazei oficiale de rezultate, punctajul ei Sinclair — coeficientul care permite compararea sportivelor din categorii de greutate diferite — a fost 279,43, cel mai bun scor feminin al întregii competiții.
Aici merită o precizare, pentru că ea circulă greșit: competiția nu este un „campionat mondial de juniori sub 17 ani”. Oficial, este Campionatul Mondial de tineret (în engleză, World Youth), categoria de vârstă U17. În haltere, „juniori” înseamnă U20 — o altă categorie, mai mare. Cojocaru a concurat, așadar, la nivelul de vârstă până în 17 ani.
Nu unul, ci două recorduri — și de fapt un set întreg
Multe relatări au vorbit despre „un record mondial”. Cifrele oficiale ale Federației Internaționale de Haltere (IWF) spun altceva: la Cali a stabilit două recorduri mondiale de tineret — la aruncat (114 kg) și la total (202 kg). Diferența dintre „un record” și „două” nu e o chichiță: fiecare marcă doborâtă e o probă separată.
Mai mult, recordurile de la Cali întregesc un tablou început mai devreme în acest an. Recordul mondial de tineret la smuls — 91 kg — Nicoleta Cojocaru îl stabilise deja în 2026, la o competiție anterioară, în Egipt, la Ismailia. La Cali nu l-a atins (a ridicat 88 la smuls), dar, cu recordurile la aruncat și total, deține acum, simultan, recordurile mondiale de tineret la toate cele trei probe ale categoriei sale — ceea ce IWF a numit „un set complet de recorduri mondiale”.
Un record mondial de tineret nu se confundă cu recordul absolut, de seniori — acela aparține unor sportive mature, aflate la vârf de forță. Dar el măsoară exact cât de sus a ajuns o sportivă pentru vârsta ei: nimeni sub 17 ani, nicăieri, nu a ridicat vreodată mai mult la acele probe.
De la o sală de sat la lotul național
Ce transformă un rezultat internațional într-o poveste de acasă este drumul. Unțești este un sat de 1.127 de locuitori (recensământul din 2024), la vreo 12 kilometri de municipiul Ungheni. Acolo, într-o sală amenajată dintr-un fost garaj, a ridicat Nicoleta Cojocaru prima bară — sub antrenorul Gheorghe Gorencu, cel care a construit sala din banii lui și care a murit în 2023.
Drumul ei a urmat un traseu pe care îl cunosc multe talente din raioane: începutul, în sala din satul natal — listele lotului național o arată acolo încă din 2020, la 11 ani, categoria 32 de kilograme, cu antrenorul Gheorghe Gorencu; apoi, pentru a putea crește, mutarea — pe bursă — la Liceul-Internat cu Profil Sportiv din Chișinău, unde se pregătește sub îndrumarea antrenorului Sergiu Crețu. Nu e o poveste de „provincie rămasă în urmă”: e dovada că, atunci când există o sală, un antrenor și un copil hotărât, un sat din raionul Ungheni poate produce o campioană mondială. Sala aceea, însă, a fost construită de un om pe cont propriu — povestea ei o spunem separat.
Că nu e un accident se vede din palmares. Cojocaru nu a apărut din senin la Cali: devenise campioană europeană la categoria U15 încă de la 13 ani, în 2023, la o competiție găzduită chiar la Chișinău. De atunci și până la titlurile mondiale de acum a strâns un șir de medalii internaționale — un parcurs de câțiva ani, nu o singură zi de glorie.
Cine a plătit drumul până în Columbia
O deplasare peste ocean, la un campionat mondial, costă. Deplasarea sportivelor la Cali a fost finanțată de Ministerul Educației și Cercetării — statul, așadar, a acoperit drumul.
Aici e nevoie de prudență cu cifrele care circulă. Comunicatele oficiale prezintă adesea bilanțuri cumulative, care amestecă medaliile de la Mondialul de tineret U17 (Cali, iulie) cu cele de la o altă competiție, de juniori U20, desfășurată mai devreme în Egipt, sub o singură etichetă. Așa apar totaluri de „7”, „10” sau „13 medalii” ale lotului — care nu trebuie citite ca rezultatul de la Cali. Ce este sigur, izolat și verificabil rămâne performanța Nicoletei Cojocaru: trei titluri și două recorduri mondiale la Cali.
La aceeași competiție din Columbia, delegația Moldovei a mai avut sportivi — printre care Dan Betcă (categoria 67 kg), medaliat, și Gabriela Danilov (48 kg). Într-un sport în care performanța se construiește ani la rând, întrebarea care rămâne pentru autorități nu e cea de azi, a felicitărilor, ci una mai grea: cât va investi statul în cei care urcă, ca ei să nu se piardă pe drum.
O țară cu tradiție la haltere
Rezultatul se așează într-o istorie. Moldova are o tradiție reală la haltere: Tudor Casapu, originar din raionul Hîncești, a fost campion mondial în 1990 și campion olimpic la Barcelona 1992 (la categoria −75 kg, la Jocurile de tranziție de după destrămarea URSS, când a concurat sub steagul Echipei Unificate). Iar rezultatele lotului de tineret de la Cali — al Nicoletei Cojocaru și al colegilor ei — arată că filonul nu s-a stins.
Într-o astfel de tradiție, o triplă campioană mondială de tineret la 16 ani nu e doar o veste frumoasă de vară — e un nume de urmărit. Următorul prag firesc este trecerea la categoriile de seniori, unde concurează sportive în plină maturitate fizică. Jocurile Olimpice de la Los Angeles, din 2028, o vor prinde la aproximativ 18 ani — vârsta la care halterofilele încep, de regulă, să lupte pentru locurile mari. Deocamdată, cea mai bună fată din lume la categoria ei, până în 17 ani, s-a format într-o sală dintr-un sat al raionului Ungheni.