Un „Forum al Reîntregirii Naționale” a fost organizat duminică, 14 iunie, la Ungheni, în Scuarul Înfrățirii, potrivit anunțului făcut de organizatori înaintea evenimentului. Forumul este dedicat promovării unirii Republicii Moldova cu România și a fost convocat de Platforma Reîntregirii Naționale, o structură civică lansată în martie 2025 la Chișinău.
Ediția de la Ungheni se înscrie, potrivit organizatorilor, într-o serie de forumuri regionale începută la Soroca în aprilie 2026 și anunțată să continue la Bălți, Cahul și Orhei. Platforma a anunțat că la finalul forumului va fi adoptată o rezoluție adresată Parlamentului Republicii Moldova; textul acesteia nu era public la momentul redactării.
Triunghi.md nu a putut confirma din surse independente câți participanți a adunat forumul, cine a luat cuvântul și ce conține rezoluția. Materialele disponibile până la publicare provin din anunțul de eveniment și din postările unor participanți.
Cine sunt promotorii
Doi dintre cei care au semnalat public participarea la Ungheni sunt figuri cunoscute ale taberei unioniste. Valentin Dolganiuc, președintele Platformei Reîntregirii Naționale, a publicat pe pagina sa de Facebook o fotografie de la eveniment, însoțită de mesajul „O Limbă – Limba Română, un Tricolor – Tricolorul Românesc, o Națiune – Națiunea Română, o Țară – ROMÂNIA!”. Dolganiuc a fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova și este unul dintre semnatarii Declarației de Independență din 1991; din 2024 conduce Partidul Reîntregirii Naționale „ACASĂ”.
Arina Spătaru, președinta partidului ALDE din Republica Moldova și fostă deputată, a distribuit la rândul ei un material de la Ungheni, cu mențiunea „Români cu verticalitate”. Prezența celor doi la forum rezultă, deocamdată, din propriile lor postări.
Demersul are și o dimensiune politică, nu doar civică: pentru alegerile parlamentare din septembrie 2025, PRN „ACASĂ” s-a aliat cu Partidul Național Liberal în Blocul Unirii Naționale.
Un subiect care dezbină
Deși forumul vorbește despre „reîntregire”, unirea cu România nu se află pe agenda oficială a niciunui guvern. La Chișinău, linia declarată a guvernării este integrarea în Uniunea Europeană; președinta Maia Sandu a spus la începutul lui 2026 că, la un eventual referendum, ar vota personal pentru unire, dar a adăugat că „nu există majoritate” în acest sens și că prioritatea statului rămâne aderarea la UE. La București, președintele Nicușor Dan a declarat că unirea „ține strict de cetățenii Republicii Moldova”, iar prioritatea României este sprijinirea parcursului european al vecinilor.
Nici sondajele nu arată o majoritate pentru unire în interiorul țării. Barometrul Opiniei Publice realizat de Institutul de Politici Publice în septembrie 2025 indica circa 33% dintre respondenți pentru unire și circa 46% împotrivă; un sondaj iData din 2026 dădea aproximativ 41% pentru și 49% împotrivă. O cercetare mai favorabilă, cu 44% pentru și 39% împotrivă, a fost realizată de un grup care promovează explicit ideea unirii, ATES Research, și ar trebui citită cu această rezervă. Susținerea este mai mare în diaspora și a urcat ușor în ultimul an, dar cifrele diferă mult de la un institut la altul, în funcție de metodologie și de includerea sau nu a diasporei.
Subiectul are și opozanți declarați. Socialiștii conduși de Igor Dodon au desfășurat campanii împotriva unirii, sub sloganuri de tipul „Republica Moldova nu e România”; la Moscova, diplomația rusă a calificat ideea drept „absorbție”. Și voci academice care nu sunt pro-ruse atrag atenția că unirea nu este pe agenda guvernelor și că ar presupune obstacole serioase, între care referendumuri în ambele state și revizuirea Constituției României.
De ce Ungheni
Alegerea orașului nu este întâmplătoare. Ungheni este principalul punct de frontieră dintre cele două maluri ale Prutului și un loc încărcat de simbolistica apropierii de România: aici a avut loc, în mai 1990, „Podul de Flori”, când mii de oameni au trecut Prutul; tot prin Ungheni trece gazoductul care leagă sistemul energetic moldovenesc de cel românesc, iar peste râu se construiește un nou pod rutier, parte a viitoarei autostrăzi spre Iași.
Pentru ungheneni, miza concretă a relației cu România ține mai degrabă de aceste lucruri — energie, infrastructură, locuri de muncă, fonduri europene — decât de o decizie politică de unire, care rămâne, deocamdată, un proiect al unei părți a clasei politice. De altfel, forumul a căzut într-un moment în care procesul instituțional real era cel european: cu o zi înainte, pe 13 iunie, statele UE aprobaseră deschiderea primului grup de capitole din negocierile de aderare ale Republicii Moldova, iar conferința interguvernamentală de la Bruxelles era programată pentru 15 iunie.