La ședința de joi, 23 iulie, Oleg Belbas, directorul Centrului de Sănătate Ungheni, a prezentat în sala Consiliului raional Ungheni un raport de activitate pentru prima jumătate a anului 2026. În limbaj administrativ, documentul enumeră „direcțiile prioritare de acțiune” ale asistenței medicale primare din raion. Citit altfel, e ceva mult mai util pentru un om obișnuit: o listă de servicii de prevenție pe care le poți cere gratuit, chiar acum, de la propriul medic de familie — și pe care mulți dintre noi nu le cerem, fiindcă nu știm că ni se cuvin.
Acest articol nu repovestește ședința. Ia fiecare dintre cele cinci direcții enunțate și explică ce înseamnă concret, cine are dreptul, ce e gratuit și cum ajungi la serviciu. Iar la final arată de ce, într-un raion ca Ungheniul — îmbătrânit, majoritar rural, unde șapte din zece oameni mor de boli de inimă și de cancer — aceste servicii contează mai mult decât o spune tonul sec al unui raport.
„Poarta de intrare”: ce este, de fapt, medicina de familie
Înainte de servicii, un lucru care se uită ușor: în sistemul moldovenesc, medicul de familie nu e o formalitate, ci prima ușă, obligatorie, spre tot restul. El este cel care te trimite la specialist, la analize, la spital, îți prescrie medicamentele compensate și îți deschide traseul spre orice program de prevenție. Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) o spune fără echivoc: asistența medicală primară este „primul nivel al sistemului sănătății la care apelează în mod obligatoriu persoana”.
Două lucruri sunt esențiale de știut, pentru că schimbă comportamentul:
- Poți alege medicul de familie indiferent dacă ești asigurat sau nu. Serviciile de bază ale asistenței primare — inclusiv examenele profilactice, vaccinurile și îngrijirea gravidelor și copiilor — se acordă tuturor. Singura condiție practică este să fii înregistrat pe lista unui medic de familie din instituția care deservește locul unde trăiești.
- Sistemul e finanțat public, la vizită. În 2025, medicina primară din Moldova a rulat peste 3,4 miliarde de lei din fondul asigurării obligatorii, prin 282 de prestatori, pentru peste 9 milioane de vizite la medicul de familie. Costul unei consultații — în medie circa 360 de lei — nu îl plătește pacientul, ci fondul.
În raionul Ungheni, această rețea trece printr-o schimbare pe care am documentat-o pe larg: prin reorganizarea aprobată de Consiliul raional pe 18 iunie, numărul centrelor de sănătate a scăzut de la 11 la 6. Centrele „autonome” — cele cu independență juridică și financiară, fondate de consiliul raional, un model introdus în Moldova din 2007 — au fost păstrate acolo unde depășeau pragul național de 6.000 de oameni pe liste. Satele Mănoilești, Valea Mare, Cetireni, Rădenii Vechi și Petrești și-au pierdut instituția proprie, dar rămân deservite prin oficii ale medicilor de familie și medicii care se deplasează după un orar.
Un detaliu de reținut, pentru că explică multe: pe listele medicilor de familie din raion sunt 97.296 de persoane, cu mult peste populația care chiar locuiește aici — circa 74.507 oameni, potrivit datelor preliminare pentru 2025. Diferența o dau cei plecați, care rămân înscriși. Finanțarea și pragurile se calculează pe liste, nu pe populația reală — de aici și presiunea permanentă asupra sistemului.
Cele cinci servicii, pe rând
1. Depistarea precoce a cancerului
Prima direcție a raportului acoperă patru localizări — colorectal, col uterin, mamar și piele —, dar ele nu sunt organizate la fel, iar aici o confuzie poate face rău. Iată situația reală în Moldova, nu în alte țări:
Cancerul de col uterin. Testul Babeș-Papanicolau (Pap-test) este gratuit pentru femeile de 25–61 de ani, o dată la trei ani, direct la medicul de familie. E cel mai simplu de cerut dintre toate: nu ai nevoie de trimitere, doar de o programare. Prevenția pornește chiar mai devreme, prin vaccinarea împotriva HPV (vezi mai jos).
Cancerul mamar. Aici Ungheniul are un atu pe care puține raioane îl au: Centrul de Sănătate Ungheni găzduiește un centru regional de depistare precoce, care deservește femeile din patru raioane — Ungheni, Nisporeni, Călărași și Fălești —, cu servicii gratuite acoperite din bani publici. Traseul, așa cum l-am explicat detaliat într-un articol dedicat, pornește de la medicul de familie (cu formularul de trimitere F027/e) sau prin adresare directă la centru: examen clinic, apoi ecografie sub 40 de ani și mamografie digitală după 40. Doar în 2025, prin rețeaua națională de astfel de centre au trecut peste 12.500 de femei, iar la circa 90 s-a confirmat un cancer.
Cancerul colorectal. Ungheniul este și printre raioanele-pilot pentru un program nou: un test simplu de depistare a sângerărilor oculte în scaun, pe care îl primești de la medicul de familie și îl faci acasă, fără dietă sau pregătire. Dacă rezultatul e pozitiv, urmează o colonoscopie gratuită într-o instituție desemnată. Programul se adresează, deocamdată, unei benzi înguste de vârstă — persoanele de 50–55 de ani fără simptome. (Atenție la informațiile de pe internet: în alte țări vârstele sunt altele; în Moldova, aceasta este regula.)
Cancerul de piele. Aici raportul enumeră o intenție, nu un serviciu gata format: în Moldova nu există încă un program organizat de screening al pielii. Examinarea tegumentelor face parte din controlul medical profilactic anual la medicul de familie, iar un program dedicat este abia analizat pentru următorii ani. Practic: dacă ai o aluniță care s-a schimbat, medicul de familie o vede la controlul anual și te trimite mai departe, la dermatolog.
2. Vaccinurile (Planul Național de Imunizare)
Toate vaccinurile din Calendarul Național sunt obligatorii, garantate de stat și gratuite. Medicul de familie ține evidența și cheamă copiii la termen; vaccinarea sistematică este condiția pentru admiterea în colectivități. Vaccinul împotriva HPV — cel care previne cancerul de col uterin — este oferit gratuit adolescenților de 9–14 ani.
Aici raportul atinge, de fapt, una dintre cele mai serioase probleme din sănătatea moldovenească. Acoperirea vaccinală a scăzut sub pragul de siguranță de 95% recomandat de Organizația Mondială a Sănătății. La copiii de un an, în 2024, acoperirea națională era de 87% la DTP (difterie-tetanos-tuse convulsivă) și de doar 83,9% la vaccinul ROR (rujeolă-oreion-rubeolă). Consecința s-a văzut imediat: dacă în 2023 Moldova a avut 3 cazuri de rujeolă, în 2024 au fost 216 — cele mai multe la copii complet nevaccinați. „Respectarea strictă a Planului Național de Imunizare”, cum scrie în raport, nu e o formulă birocratică, ci exact ce ține la distanță o boală care se întorsese.
3. Supravegherea gravidelor și a copiilor
Pentru o viitoare mamă, sistemul prevede un traseu standardizat și gratuit: la confirmarea sarcinii, medicul de familie o ia în evidență (ideal, până la 12 săptămâni) și îi dă Carnetul Medical Perinatal. Urmează minimum nouă vizite antenatale la termene fixe, cu un pachet întreg de analize și ecografii acoperite din asigurarea obligatorie, plus certificatul pentru concediul de maternitate, eliberat la 30 de săptămâni.
Pentru nou-născut, echipa medicului de familie face o vizită la domiciliu după externarea din maternitate, apoi controale periodice în primul an — pentru urmărirea creșterii, a alimentației și pentru stabilirea calendarului de vaccinare. Toate acestea sunt gratuite, inclusiv pentru copiii neasigurați.
4. Controlul profilactic și bolile netransmisibile
Aceasta e, poate, direcția cu cel mai mare impact tăcut. Orice adult de peste 18 ani are dreptul la un examen medical profilactic anual gratuit la medicul de familie — măsurarea tensiunii, greutății, circumferinței taliei, examinarea pielii, a tiroidei, a sânilor; după 40 de ani se adaugă, o dată la doi ani, verificarea colesterolului și a tensiunii oculare. Singura condiție rămâne aceeași: să fii înregistrat la un medic de familie.
De ce contează? Pentru că circa 89% din decesele din Republica Moldova sunt cauzate de boli netransmisibile — cardiovasculare, cancer, diabet, boli respiratorii cronice —, iar aproximativ 80% dintre ele sunt prevenibile. Un control anual care prinde din timp o hipertensiune sau o glicemie mare este, la scara unui raion, mai valoros decât orice tratament de urgență ulterior.
5. Examinarea grupelor de risc pentru tuberculoză
Tuberculoza rămâne o problemă reală în Moldova, una dintre țările cu povară înaltă de TB rezistentă la medicamente. În cadrul noului program național pentru 2026–2030, tratamentul este gratuit și garantat, iar depistarea se face prin control al simptomelor, radiografie și teste rapide. Incidența a scăzut la circa 54 de cazuri noi la 100.000 de locuitori în 2024, dar boala lovește concentrat: în grupele vulnerabile — contacții bolnavilor, persoanele cu HIV, cele fără adăpost, deținuții, consumatorii de droguri — riscul e de câteva ori mai mare decât media. Tocmai de aceea „examinarea grupelor de risc” e o direcție separată: acolo se prinde boala înainte să se răspândească. O parte dintre aceste servicii — teste HIV, consiliere, screening pentru tuberculoză — sunt deja oferite la Ungheni și finanțate din fondul de profilaxie al CNAM.
De ce contează toate acestea tocmai la Ungheni
Un raport de prevenție nu se citește la fel în orice raion. Ungheniul are un profil care face din medicina de familie prima linie de apărare, nu o opțiune.
Este un raion îmbătrânit și majoritar rural: din cei circa 74.500 de locuitori, 63% trăiesc la sat, iar aproape unul din patru — 24,5% — a depășit 60 de ani. Se nasc tot mai puțini copii și mor tot mai mulți oameni: în 2025 s-au înregistrat cu aproape 280 de decese mai multe decât nașteri. Iar structura acestor decese spune totul despre unde trebuie pus efortul: bolile aparatului circulator provoacă 55,5% din decese, tumorile 17,4% — împreună, peste șapte din zece. Sunt exact bolile pe care controlul profilactic, screeningul și monitorizarea cronicilor le pot amâna sau preveni.
La această presiune se adaugă una de sistem. Densitatea medicilor în raion este sub media țării, iar corpul medicilor de familie îmbătrânește: la nivel național sunt 1.589 de medici de familie, aproape 400 dintre ei peste 65 de ani, iar sistemul ar mai avea nevoie de încă 259. Chiar reforma centrelor de sănătate — comasarea celor 11 în 6 — a fost gândită, spun autoritățile, ca să concentreze resursele. Directorul Centrului de Sănătate Ungheni o privește cu rezerve:
Specialistul care este și medic, și administrator nu aduce calitate. Oleg Belbas, director al Centrului de Sănătate Ungheni, într-un interviu pentru Europa Liberă
Belbas adaugă că reforma „nu va rezolva problema deficitului de medici de familie” — problema de fond a sistemului.
Aici e miza reală a listei prezentate pe 23 iulie. Prevenția la medicul de familie este ieftină și aproape de casă; tratamentul bolii ajunse departe este scump și, adesea, la sute de kilometri — toată radioterapia oncologică a Moldovei, de pildă, se face într-un singur loc, la Chișinău, la circa 105 km de Ungheni. Cu cât se prinde mai devreme, cu atât drumul e mai scurt și mai ieftin. Un test gratuit la medicul de familie, azi, poate însemna un drum evitat, mâine.
Practic: cum ceri fiecare serviciu
- Primul pas, mereu: verifică la ce medic de familie ești înscris (sau înscrie-te). Se poate și dacă nu ești asigurat.
- Pap-test (col uterin): programare directă la medicul de familie, femei 25–61 de ani.
- Depistare cancer mamar: trimitere de la medicul de familie sau adresare directă la Centrul de Sănătate Ungheni, str. Romană 27.
- Test colorectal: cere-l medicului de familie dacă ai 50–55 de ani; îl faci acasă.
- Vaccinuri: medicul de familie cheamă copiii la termen; pentru adulți, întreabă de rapelul antitetanos și de HPV.
- Control profilactic anual: solicită-l medicului de familie — e dreptul oricărui adult, o dată pe an.
- Suspiciune de tuberculoză (tuse peste 2–3 săptămâni, febră ușoară persistentă, transpirații nocturne, scădere în greutate): mergi la medicul de familie pentru radiografie și teste; tratamentul e gratuit.
Acest articol explică serviciile pornind de la informațiile publice ale CNAM, de la Ordinul Ministerului Sănătății nr. 96/2026 (cancer mamar), de la programul național de screening al cancerului de col uterin, de la Raportul Ministerului Sănătății privind imunizarea în 2024, de la datele ANSP privind bolile netransmisibile, de la programul național pentru tuberculoză 2026–2030 și de la datele Biroului Național de Statistică. Cifrele pe tuberculoză, cancer și acoperire vaccinală sunt naționale — datele defalcate pe raionul Ungheni nu sunt publicate. Cifrele concrete din raportul prezentat pe 23 iulie — câți ungheneni au fost testați, vaccinați sau luați în evidență în prima jumătate a lui 2026 — nu au fost făcute publice, ci doar rezumate în direcțiile de mai sus.