Primăria orașului Cornești a anunțat, joi, 23 iulie, că a încheiat reparațiile „în variantă albă” pe trei străzi din oraș: strada 2 Decembrie — 190 de metri, stradela Stejarului — 110 metri și strada Stejarului — 660 de metri. În total, circa 960 de metri de carosabil au fost readuși într-o stare mai bună într-o localitate în care unele străzi rămăseseră nereparate încă din 2025, potrivit deciziei consiliului.
Anunțul e scurt și pozitiv, iar în comentarii localnicii au reacționat cu mulțumiri. Dincolo de el rămân însă câteva întrebări pe care le pun, în fond, toți cei care circulă pe acele străzi: ce înseamnă, mai exact, „variantă albă”, cine plătește și dacă urmează asfaltul. Documentele publice ale primăriei și ale achiziției răspund la cele mai multe dintre ele.
Piatră spartă, nu asfalt
„Variantă albă” este termenul administrativ pentru un drum reparat cu piatră spartă și pietriș compactat, fără stratul negru de asfalt deasupra. Numele vine chiar de la culoarea suprafeței: agregatele minerale sunt deschise la culoare, spre deosebire de îmbrăcămintea asfaltică — „varianta neagră” —, în care piatra e legată cu bitum. Practic, varianta albă e fundația unui drum modern, oprită înainte de ultimul strat.
De ce aleg primăriile mici această soluție e ușor de înțeles: e mult mai ieftină și se execută repede. Prețul îl plătește însă durabilitatea — un drum de pietriș se erodează, se prăfuiește pe timp uscat și face gropi la ploaie, dacă apa nu are pe unde să se scurgă. Cât de temporară e soluția o recunoaște chiar autoritatea, într-un schimb de întrebări din procedura de achiziție: un ofertant a cerut scurtarea garanției, argumentând că un drum numai din pietriș nu poate avea o durabilitate îndelungată, iar primăria a acceptat.
Autoritatea contractantă a examinat solicitarea dvs. privind termenul de garanție. Având în vedere specificul lucrărilor de reparație a drumurilor în variantă albă din piatră spartă, precum și principiul proporționalității, autoritatea contractantă decide modificarea termenului de garanție din 36 luni în 12 luni. Primăria orașului Cornești, răspuns la o clarificare în procedura de achiziție
Cu alte cuvinte, executantul răspunde pentru lucrare un singur an, nu trei — o măsură logică pentru un drum de pietriș, dar și un semn clar că varianta albă e o etapă, nu o destinație.
De unde sunt banii
Reparațiile nu se fac dintr-un credit sau dintr-o donație, ci din bani proprii ai bugetului local, alimentat de la stat exact pentru așa ceva. Consiliul orășenesc a decis lista străzilor pe 23 martie, prin Decizia nr. 3/15, adoptată cu 10 voturi pentru și niciunul împotrivă. Documentul precizează că lucrările se fac „din contul transferurilor la bugetul local, cu destinație generală — dezvoltarea drumurilor și străzilor locale” — adică din banii pe care statul îi repartizează anual autorităților locale pentru drumuri.
Aceeași decizie arată și că lista din anunț diferă ușor de plan: consiliul aprobase reparația străzilor 2 Decembrie și Stejarului — rămase nereparate din 2025 — și a străzii M. Kogălniceanu, aceasta din urmă „în funcție de disponibilitatea financiară”. Kogălniceanu nu apare în anunțul de finalizare din 23 iulie, în timp ce stradela Stejarului, care apare, nu figurează în lista deciziei. Sunt diferențe pe care doar primăria le poate lămuri, dar care nu schimbă esența: banii sunt publici, iar prioritățile au fost votate în consiliu.
O achiziție cu cinci oferte și niciun câștigător anunțat
Lucrările au trecut printr-o achiziție publică, înregistrată pe platforma MTender. Procedura, de mică valoare, avea o valoare estimată de 748.657,52 de lei și a atras cinci firme de construcții rutiere. Cea mai mică ofertă a depus-o Drumnord-Construct — 517.173,92 de lei —, urmată de „Drumuri Strășeni” (565.766,31), EURODRUM (604.594,94), POMIXNORD (640.642,10) și Javelin N.A. (675.499,92).
Deși lucrarea e deja raportată ca finalizată, datele publice ale achiziției nu consemnează încă un câștigător și nici valoarea contractului semnat — ofertele figurează ca fiind în evaluare. Așadar, cine a executat efectiv reparația și cu cât rămâne, deocamdată, o informație pe care platforma nu o afișează; ea se va clarifica atunci când adjudecarea va fi publicată sau la o solicitare adresată primăriei. Nu a existat nicio contestație.
Un program care se repetă în fiecare an
Cornești nu repară toate străzile deodată, ci câte câteva pe an, în aceeași formulă ieftină. Istoricul achizițiilor publice de pe platforma MTender arată o linie constantă: primăria a mai organizat proceduri de reparație a drumurilor și în anii precedenți. Reparațiile „în variantă albă” sunt, la Cornești, un program multianual — motiv pentru care unele străzi sunt reluate de la un an la altul.
Care Cornești
Merită o precizare care încurcă adesea și localnicii: în raionul Ungheni există două localități cu acest nume. Este vorba despre orașul Cornești — cel din această știre, condus de primara Angela Vatamaniuc, care include și satul Romanovca — și despre satul Cornești, o localitate separată, cu propria primărie. Orașul Cornești a apărut odată cu calea ferată Chișinău–Ungheni, la sfârșitul secolului al XIX-lea, a fost la un moment dat centru raional și se află pe un teren înalt, în centrul țării. La ultimul recensământ, din 2014, avea în jur de 2.470 de locuitori.
Ce cer oamenii
Sub anunțul primăriei, câțiva locuitori au adus în discuție ce ar vrea mai departe: extinderea reparațiilor și pe strada Vasile Alecsandri și grija ca noile porțiuni să aibă scurgere pentru apa de ploaie — o observație tehnică întemeiată, fiindcă un drum de pietriș fără rigole se spală la averse. Niciunul dintre documentele publice consultate nu prevede, deocamdată, asfaltarea acestor străzi sau lucrări de canalizare pluvială pe ele; actele vorbesc explicit doar despre varianta albă. Pentru cei 960 de metri proaspăt pietruiți, pasul următor — dacă va exista — depinde de o nouă decizie a consiliului și de banii pentru drumuri din bugetul anului viitor.