O echipă a Primăriei municipiului Ungheni s-a întors, la începutul lui august, de la o întâlnire de lucru la Tulcea. Motivul: Ungheniul conduce un proiect european numit UCare, cu un buget de aproape 1,5 milioane de euro, dedicat unui subiect care sună tehnic, dar ne privește pe toți în verile tot mai fierbinți — infrastructura verde.
Între 3 și 6 august, delegația a participat la Tulcea la o reuniune a rețelei „Promotorii Pactului Verde”, alături de partenerii din România și Grecia. Pornim de aici ca să lămurim trei lucruri: ce înseamnă „infrastructură verde”, ce este proiectul pe care îl coordonează orașul nostru și de ce contează asta pentru un unghenean obișnuit.
Ce este „infrastructura verde”
Comisia Europeană definește infrastructura verde ca o rețea gândită dinainte de zone naturale și seminaturale — parcuri, aliniamente de arbori, zone umede, coridoare verzi, chiar acoperișuri verzi — administrată astfel încât să aducă orașului o serie de foloase concrete și, în același timp, să sprijine biodiversitatea.
Formularea cea mai simplă a dat-o, chiar la Ungheni, un acord de anul acesta dintre Primărie și cercetătorii de mediu ai Universității de Stat: serviciile pe care le face natura sunt „beneficiile pe care le oferă orașului pe gratis — aer curat, umbra și răcoarea arborilor, reținerea apei de ploaie”, iar infrastructura verde e „rețeaua de spații verzi și de apă: parcuri, aliniamente de arbori, zone umede, râul însuși”.
Ideea de fond: în loc să se lupte cu căldura și cu apa doar prin beton, țevi și aer condiționat, orașul folosește natura ca pe o instalație. Un rând de copaci face umbră și scade temperatura; un scuar cu pământ și iarbă înghite ploaia torențială în loc s-o trimită toată în canalizare; o zonă umedă curăță apa și adăpostește păsări. Sunt ceea ce specialiștii numesc „soluții bazate pe natură”.
De ce contează pentru Ungheni
Pentru că Ungheniul are exact problemele pe care infrastructura verde le atenuează. Vara aceasta orașul a trecut prin cod galben și cod portocaliu de caniculă, cu temperaturi de până la 38 de grade și nopți tropicale, prin cod galben de incendii de vegetație, iar cartierul de pe malul apei a fost, în anii trecuți (2008, 2010, 2020), amenințat de viiturile Prutului.
Aici intervin foloasele măsurabile ale verdelui. Studiile științifice arată că spațiile verzi pot răcori un oraș cu circa un grad în medie — și cu câteva grade în zonele bine împădurite — în timp ce o zonă dens construită, numai beton și asfalt, poate fi cu 10–15 grade mai fierbinte decât împrejurimile ei. Copacii fac umbră și „transpiră” răcoare; solul și vegetația rețin apa de ploaie și mai domolesc viiturile.
Orașul nu pornește de la zero. Cel mai mare spațiu verde al său, Parcul Francez de pe malul Prutului, are aproape 14 hectare. La acestea se adaugă scuarurile din centru, aliniamentele de arbori și malul râului — adică o infrastructură verde care există deja și pe care proiectul european vrea s-o dezvolte și s-o gestioneze mai bine.
Proiectul UCare, pe scurt
Numele complet e „Adaptarea Urbană la Climă și Eforturi de Redresare prin Infrastructură Verde în Bazinul Mării Negre”, pe scurt UCare (cod BSB00822). E finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Interreg NEXT Bazinul Mării Negre 2021–2027 — un program de aproape 94,5 milioane de euro care leagă opt țări din jurul Mării Negre, printre care și Republica Moldova, și e coordonat de Ministerul Dezvoltării din România.
Proiectul are patru parteneri: Primăria municipiului Ungheni — liderul, municipiile Tulcea (România) și Thermi (Grecia) și Centrul Regional de Dezvoltare Durabilă din Ungheni. Bugetul total e de 1.467.793,32 de euro, din care 90% (1.321.013,97 de euro) sunt bani europeni, iar 10% cofinanțare a partenerilor. Proiectul a fost lansat la Ungheni în octombrie 2025 și se desfășoară până în august 2027.
Din acești bani, partea Primăriei Ungheni este de 685.460,90 de euro — aproape jumătate din tot bugetul și cea mai mare cotă dintre cei patru parteneri, potrivit deciziei Consiliului municipal din iunie 2025, care a aprobat și cofinanțarea locală de 68.546 de euro (10%). Ungheniul nu e, așadar, un simplu invitat la masă: e cel care ține proiectul.
O precizare, ca să nu se creeze confuzie: la Ungheni, UCare are o componentă-pilot de infrastructură verde legată de zona Parcului Francez, dar el nu e același lucru cu lucrările de regenerare a parcului, de circa 34 de milioane de lei, care se fac dintr-un proiect național separat. Sunt două surse de bani diferite, pe același loc drag orașului.
Ce aduce, concret, la Ungheni
Dincolo de termeni, proiectul înseamnă lucruri palpabile: o rețea de „promotori” ai Pactului Verde (cea care s-a întâlnit acum la Tulcea), o tabără verde pentru 25 de tineri din Moldova, România și Grecia găzduită de Ungheni în iulie, un inventar și o cartografiere a speciilor de plante din regiune, lecții despre climă în școli, un ghid de management al spațiilor verzi, o platformă de învățare online și grădini urbane demonstrative. La nivel de program, UCare are prevăzute două acțiuni-pilot — una la Ungheni, alta la Tulcea.
Toate acestea se leagă de Pactul Verde European, planul Uniunii Europene lansat în 2019, care țintește ca Europa să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Orașele sunt în centrul acestui efort: ele adăpostesc trei sferturi din locuitorii UE și produc peste 70% din emisiile de dioxid de carbon la nivel global.
Ce s-a discutat la Tulcea
La reuniunea găzduită în „Sala Tulcea” a primăriei gazdă, reprezentanții unui birou de arhitectură din Tulcea au prezentat experiența orașului în arhitectură urbană și sustenabilitate, iar partenerii din Thermi au vorbit despre un centru de educație pentru mediu dedicat copiilor și adulților. Programul a mai cuprins vizite în Parcul Național Munții Măcinului și în Rezervația Biosferei Delta Dunării, unde delegația a văzut cum natura protejată e folosită deopotrivă pentru biodiversitate, educație și turism.
Pentru Ungheni, mizele sunt aceleași pe care le vede orice locuitor când caută un pic de umbră în iulie: mai mulți copaci, spații verzi mai bine îngrijite și un oraș ceva mai răcoros și mai pregătit pentru verile care vin.