Câțiva seniori dintr-un grup de sprijin din municipiul Ungheni s-au așezat în jurul unei mese, cu telefoanele în mână, ca să deprindă ceva ce pentru generațiile mai tinere e reflex: cum se folosesc aplicațiile, internetul și serviciile electronice. Sesiunea, intitulată „Seniori în ritm modern”, a fost organizată de Grupul de Sprijin Reciproc HelpAge din municipiul Ungheni, care a prezentat-o drept o cale de a combate izolarea socială a vârstnicilor.
„Digitalizarea pentru seniori vizează combaterea izolării sociale prin învățarea dispozitivelor mobile, a internetului și a serviciilor electronice”, au scris organizatorii. În jurul mesei, participanții au exersat inclusiv crearea unor scurte materiale video.
Pentru cei care au trecut pragul, miza e personală. „Mereu este loc pentru a acumula noi cunoștințe, îndeosebi pentru persoane de vârsta noastră — cei care nu am studiat în școală tehnologia, dar suntem dornici de a merge în ritmul tehnologiei”, a scris una dintre participante, în comentariile la postare. Moderatoarea lecției a relatat, la rândul ei, o experiență din care „am descoperit împreună cât de ușor și util poate deveni tehnologia în viața de zi cu zi”.
Un raion care se golește — dar îmbătrânește
O lecție de digitalizare pentru pensionari pare un fapt mărunt. Citită pe fondul cifrelor raionului, însă, ea atinge una dintre cele mai apăsate realități ale Ungheniului de azi.
Potrivit Biroului Național de Statistică, aproape un sfert dintre locuitorii raionului — 24,5%, adică circa 18.300 de oameni — au depășit 60 de ani (date din 2025, preliminare). În urmă cu un deceniu, ponderea era de 15,9%. Și mai grăitor este sensul în care se mișcă cifrele: în timp ce populația raionului a scăzut cu peste o cincime între 2014 și 2025 — de la 96.292 la 74.507 locuitori —, numărul celor de 65 de ani și peste a mers exact invers, crescând cu aproape o treime (de la circa 9.600 la peste 12.600).
Cu alte cuvinte, raionul nu doar se micșorează: el îmbătrânește. Tinerii pleacă, iar cei care rămân acasă sunt, tot mai mult, oamenii în vârstă. Aceeași statistică pe care un bal al absolvenților o arată dinspre cei care urcă pe scenă, un grup de seniori o trăiește de partea cealaltă a vieții.
Serviciile se mută online. Ei riscă să rămână pe dinafară
Miza nu e doar socială. Statul își mută tot mai multe servicii pe internet — de la plata facturilor și a taxelor prin platforma guvernamentală MPay, la cabinetul electronic al cetățeanului sau semnătura electronică. Pentru cineva care nu a folosit niciodată un telefon inteligent, fiecare astfel de pas online devine o barieră în calea unor lucruri cât se poate de concrete: o programare, o plată, o adeverință.
Iar vârstnicii sunt tocmai grupul cel mai puțin conectat. Datele Biroului Național de Statistică arată că persoanele de 66–74 de ani au cel mai redus nivel de utilizare a calculatorului și a internetului dintre toate grupele de vârstă. O imagine mai exactă urmează: în iunie–iulie 2026, BNS desfășoară o cercetare-pilot privind utilizarea tehnologiei în gospodării, care va măsura, pe grupe de vârstă, cât de adânc e de fapt acest decalaj.
Nu un gest izolat, ci pârghia locală a unui efort mai larg
Sesiunea de la Ungheni nu e un caz singular. „Grupurile de sprijin reciproc” sunt modelul de bază al organizației HelpAge — vârstnici organizați la nivel de comunitate, care se ajută între ei — prezentă în Moldova din 2005. În raioanele Sângerei, Telenești și Ungheni, astfel de grupuri au fost create în 15 comunități, în cadrul unui proiect dedicat comunităților prietenoase vârstnicilor.
Ungheniul figurează, de altfel, printre cele 10 raioane incluse într-o inițiativă națională de îmbătrânire activă derulată cu sprijinul Fondului ONU pentru Populație (UNFPA) și al partenerilor săi, care are explicit o componentă de alfabetizare digitală — telefon mobil, rețele, plăți online. Tot la Ungheni a fost deschis, în martie 2024, „primul Club al Vârstnicilor” din țară, un spațiu unde tineri voluntari îi învață pe seniori să folosească telefonul și serviciile electronice.
La nivel național, miza e și cuantificată: programul de stat privind îmbătrânirea activă și sănătoasă 2023–2027 își propune ca 25.000 de vârstnici să capete competențe și dispozitive digitale până în 2027. Agenția de Guvernare Electronică, împreună cu HelpAge, a instruit deja sute de seniori să folosească portalul serviciilor publice și plățile prin MPay.
Orașul, mai pregătit decât satul
Decalajul nu e doar între generații, ci și între oraș și sat. Potrivit Tatianei Sorocan, directoarea executivă a HelpAge Moldova, accesibilitatea pentru vârstnici e mult mai bună în municipiul Ungheni — pe care l-a notat cu 75 din 100 de puncte — decât în comunitățile rurale ale raionului, unde scorul coboară la 20–30 de puncte. Pentru un pensionar dintr-un sat al raionului, până și ajungerea la o astfel de lecție poate fi un obstacol în plus.
Câte persoane au participat la sesiunea „Seniori în ritm modern” și în cadrul cărui proiect anume a fost organizată nu au fost făcute publice. Dincolo de cifre, gestul în sine spune ceva simplu: într-un raion care îmbătrânește, a-i învăța pe cei rămași să folosească un telefon nu e un moft, ci o formă de a-i ține legați — de familie, de servicii și de comunitate.
Sesiunea „Seniori în ritm modern” este descrisă pornind de la postarea publică a Grupului de Sprijin Reciproc HelpAge din municipiul Ungheni; citatele aparțin comentariilor la aceeași postare. Datele demografice provin de la Biroul Național de Statistică (populația pe grupe de vârstă, raionul Ungheni — date 2025, preliminare; concept: populația cu reședință obișnuită). Informațiile despre programele HelpAge și UNFPA, despre Clubul Vârstnicilor de la Ungheni și despre ținta națională de 25.000 de seniori provin din surse oficiale (HelpAge Moldova, UNFPA Moldova, Agenția de Guvernare Electronică, programul național de îmbătrânire activă 2023–2027). Cifrele privind utilizarea internetului pe grupe de vârstă sunt naționale. Numărul participanților la sesiune și proiectul în cadrul căruia a fost organizată nu au fost făcute publice.