39% din prima etapă a falezei lacului Delia din Ungheni vine de la Cluj

Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca a aprobat, pe 20 iulie, într-o ședință extraordinară, cu 24 de voturi, cofinanțarea primei etape a amenajării falezei de pe lacul Delia din Ungheni. Hotărârea numărul 527 alocă 593.000 de lei românești din bugetul local clujean pe 2026, iar Primăria municipiului Ungheni a anunțat decizia marți, 28 iulie, într-o postare care vorbește despre „100 mii de euro” și despre un proiect de „circa 6 milioane de lei moldovenești”.

Actele publice — hotărârea clujeană, acordul de finanțare anexat deciziei Consiliului Municipal Ungheni și dosarul licitației — arată cifrele exacte, structura banilor, ce se construiește efectiv și un calendar care începe în decembrie 2025.

Cât dă Clujul și cât plătește Ungheniul

Acordul de finanțare, aprobat ca model prin Decizia 4/5 din 15 mai 2026 a Consiliului Municipal Ungheni și anexat integral actului publicat în Registrul de Stat al Actelor Locale, fixează sumele la virgulă:

• valoarea totală a etapei I, inclusiv serviciile de supraveghere tehnică de 1,1%: 288.387,80 de euro;
• partea Primăriei Cluj-Napoca: 593.000,00 de lei românești, adică 113.247,88 de euro;
• partea Primăriei municipiului Ungheni: 175.139,92 de euro.

Raportul dintre ele nu depinde de niciun curs de schimb, fiindcă ambele sunt exprimate în euro chiar în document: partea clujeană reprezintă 39,3% din prima etapă, iar Ungheniul acoperă 60,7%. La cursul oficial al Băncii Naționale a Moldovei din 29 iulie — 20,1016 lei pentru un euro — întreaga etapă I înseamnă circa 5,8 milioane de lei moldovenești, iar contribuția clujeană, circa 2,28 milioane de lei.

Structura finanțării primei etape și o reconciliere a cifrelor publice. Sumele în euro și procentele provin din Acordul de finanțare; valoarea contractului, din decizia de atribuire. Adunarea TVA-ului și a supravegherii tehnice este un calcul propriu — devizul pe poziții de preț nu este publicat. Grafic: Triunghi.md. Sursă: Decizia 4/5 din 15.05.2026 a Consiliului Municipal Ungheni (Acordul de finanțare), Hotărârea 527/2026 a Consiliului Local Cluj-Napoca, decizia de atribuire nr. 21 din 11.05.2026 (MTender), cursul BNM din 29.07.2026.

Cifra de „100 mii de euro” din anunțul public este, așadar, mai mică decât cea din documentul semnat: acordul stabilește 113.247,88 de euro, cu peste 13.000 de euro mai mult, în favoarea Ungheniului. Diferența nu vine dintr-o fluctuație valutară — cursul încrucișat implicit din acord, de 5,2363 lei românești pentru un euro, este practic identic cu cel care rezultă azi din cursurile BNM, 5,2308. Este o rotunjire în jos, făcută în comunicare: suma care obligă efectiv părțile, cei 593.000 de lei românești, este aceeași și în anunț, și în act.

Banii nu vin în avans, ci pe factură

Partea cea mai puțin vizibilă a acordului este și cea care schimbă înțelesul cuvântului „finanțare”. Clujul nu virează o sumă la semnare. Potrivit articolelor 5 și 6, Primăria municipiului Ungheni trebuie să înainteze o cerere de plată însoțită de un raport de justificare și de documente financiare care confirmă executarea lucrărilor — contractul de lucrări, factura fiscală și procesul-verbal de recepție. Abia atunci Cluj-Napoca transferă banii, în lei românești, în termen de 30 de zile.

Acordul merge mai departe: legea aplicabilă este legea română; banii rămași necheltuiți se restituie într-o lună de la finalizarea proiectului; iar dacă un audit independent, cerut de finanțatorul din România, constată că sumele au fost cheltuite cu altă destinație, ele se recuperează, inclusiv prin diminuarea finanțării. Costurile neeligibile și orice lucrări suplimentare care apar pe parcurs cad, prin decizia 4/5, în sarcina Primăriei municipiului Ungheni, care se obligă și să adopte deciziile de alocare a sumelor suplimentare.

Primarul clujean a insistat, potrivit anunțului Primăriei Ungheni, asupra distincției dintre finanțare și cofinanțare:

o bucățică mică acolo unde proiectele Primăriei municipiului Ungheni mai au nevoie de o cofinanțare Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, citat de Primăria municipiului Ungheni

Declarația a fost reprodusă de Primăria municipiului Ungheni, care citează și precizarea că banii sunt alocați „în manieră transparentă, foarte clară, pentru a putea să arătăm că, dincolo de vorbe, se întâmplă și lucruri concrete în relația noastră”. Ambele lecturi ale sumei sunt corecte, dar măsoară lucruri diferite: raportată la bugetul unui oraș de mărimea Clujului, suma e mică; raportată la lucrarea din Ungheni, e aproape două cincimi din ea.

Ce linie de buget face posibil transferul

Hotărârea clujeană indică precis de unde ies banii: capitolul 51.02 — autorități publice și acțiuni externe, alineatul 55.02.04 — „Alte transferuri curente în străinătate”, din bugetul general rectificat al municipiului pe 2026.

Temeiul legal este articolul 35¹ din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale din România, cu procedura aprobată prin ordinul comun 1120/2014 și 1030/2014, modificat în 2018. Cele trei condiții se văd în chiar actele acestui dosar: hotărârea clujeană invocă Înțelegerea de Cooperare din 2016, alocă suma dintr-o linie a bugetului rectificat pe 2026, iar acordul de finanțare condiționează plata de documente justificative. Pe partea moldovenească, decizia se sprijină pe articolul 14 din Legea nr. 436/2006 privind administrația publică locală.

Șapte luni de la cerere la vot

Documentele permit refacerea întregului parcurs, iar el începe cu mult înaintea anunțului.

Solicitarea primarului Vitalie Vrabie a fost înregistrată la Primăria Cluj-Napoca pe 16 decembrie 2025, sub numărul 942391/105. În aprilie 2026, Primăria municipiului Ungheni a scos lucrarea la licitație; la o clarificare din 11 aprilie prin care un operator economic întreba care e sursa de finanțare, autoritatea contractantă a răspuns pe 13 aprilie că sursa este bugetul local. Ofertele au fost depuse pe 29 și 30 aprilie. Pe 15 mai, Consiliul Municipal Ungheni a adoptat decizia 4/5, prin care a cerut oficial cei 593.000 de lei românești și a aprobat modelul de acord. Pe 16 iulie au fost înregistrate la Cluj referatul primarului și raportul de specialitate, iar pe 20 iulie consiliul a votat.

Cronologia explică și de ce la licitație figura bugetul local: cererea către Cluj era depusă din decembrie, dar cofinanțarea a fost aprobată abia în mai și în iulie, ca acoperire parțială a aceleiași lucrări. Acordul de finanțare este valabil până la 31 decembrie 2026.

Contractul: 5,76 milioane de lei, atribuit firmei Balt-Cons din Pîrlița

Licitația — „Lucrări de amenajare a digului (falezei) pe lacul Delia din municipiul Ungheni” — a fost o procedură deschisă, cu o valoare estimată de 5.067.100 de lei fără TVA. Au depus ofertă două firme, amândouă din raionul Ungheni: SRL Balt-Cons, din Pîrlița, cu 4.800.000 de lei, și SRL Aedificator, din municipiul Ungheni, cu 4.978.690,64 de lei.

Prin decizia de atribuire nr. 21 din 11 mai 2026, contractul a revenit ofertei mai mici, a SRL Balt-Cons: 4.799.736,14 lei fără TVA, adică 5.759.683,36 de lei cu TVA. Suma e cu 263,86 de lei sub oferta inițială, după verificarea uzuală a devizului: autoritatea contractantă a cerut pe 4 mai corectarea unei cantități trecute greșit — 24,90 metri pătrați de marcaje în loc de 24,09 — iar oferta a fost ajustată în consecință. În fișa electronică a procedurii, statutul premiilor apare în continuare drept „pending”; actul care consemnează rezultatul este decizia de atribuire. Primăria a anunțat că lucrările au început și că, potrivit contractului, trebuie finalizate în cinci luni.

De aici se limpezește și aparenta neconcordanță dintre „circa 6 milioane de lei” din anunț și cele 4,8 milioane din ofertă. Cifrele măsoară lucruri diferite, iar documentele o spun explicit: prețurile din licitație sunt fără TVA, iar totalul din acordul de finanțare include, pe lângă lucrări, și serviciile de supraveghere tehnică de 1,1%. Contractul cu TVA plus procentul de supraveghere dă 5.823.040 de lei — la mai puțin de o jumătate de procent de cele 5.797.056 de lei care rezultă din convertirea sumei din acord. Devizul pe poziții de preț nu este publicat.

Ce cuprinde, concret, „Etapa 1”

Caietul de sarcini al licitației descrie lucrarea în detaliu. Se începe cu decopertarea îmbrăcămintei existente, „aflată într-o stare avansată de degradare”, apoi se reface drumul pietonal cu un strat de repartiție din piatră spartă și plăci prefabricate din beton, cu borduri noi.

Urmează dotarea și înverzirea: 34 de bănci și tot atâția bollarzi de beton, marcaje pe 24 de metri pătrați, o parcare, circa 375 de metri pătrați de gazon însămânțat, patru arbori plantați și 29 de tuia. Proiectul tehnic și devizul au fost întocmite de un specialist certificat, iar devizul a fost verificat de un verificator certificat, precizează documentul.

Este, așadar, o promenadă refăcută pe digul existent, nu o construcție nouă — și e doar prima etapă: decizia consiliului o numește chiar „Etapa 1”.

Nu e faleza de pe Prut: sunt două lucrări diferite

În Ungheni se construiesc anul acesta două obiective care poartă, amândouă, cuvintele „dig”, „faleză” și „Delia”. Confuzia dintre ele e ușor de făcut și schimbă complet cifrele.

Faleza de pe lacul Delia — cea din acest articol — este o lucrare de circa 5,8 milioane de lei, plătită din bugetul municipal cu o cofinanțare clujeană, executată de SRL Balt-Cons, cu un termen anunțat de cinci luni.

Digul de pe Prut și de pe afluentul Delia, din cartierul Ungheni-Vale, este un proiect european separat: 2.341 de metri de dig fortificat, cu o faleză deasupra, în cadrul programului transfrontalier Interreg NEXT România – Republica Moldova, împreună cu orașul înfrățit Dorohoi, cu un grant de 922.715 euro, un contract de peste 15 milioane de lei semnat cu o firmă din Chișinău și un termen de nouă luni.

Sunt bugete diferite, finanțatori diferiți, executanți diferiți și scopuri diferite: unul apără cartierul de viiturile Prutului, celălalt transformă malul unui lac de agrement în promenadă.

Ce înseamnă lacul Delia pentru oraș

Lacul Delia nu este un obiectiv nou pe harta administrativă a municipiului. În ianuarie 2026, Consiliul Municipal a aprobat un regulament dedicat administrării lui. Din 21 iunie, malul lacului găzduiește una dintre cele două plaje municipale cu salvamari, alături de cea de pe Prut. Iar amenajarea falezei apare în decizia 4/5 ca parte dintr-un obiectiv mai larg al Planului Operațional Local 2021–2027: revitalizarea zonei lacului prin amenajarea plajei și a spațiilor verzi din preajmă, cu protecția ecosistemului local și includerea zonei în circuitul turistic.

Randarea publicată de Primărie arată cum se dorește să arate malul: o alee pavată, o bandă marcată separat, bănci lungi de beton cu șipci de lemn și o platformă de lemn. Responsabil de implementare este, prin decizia consiliului, viceprimarul Nicolae Cevaga.

Pentru un oraș care își rejudecă în paralel zonarea urbană și investește în spații publice deschise, faleza e încă o intervenție majoră de anul acesta pe malul unei ape, după cea de pe Prut.

Zece ani de înfrățire și 4,87 milioane de lei românești

Relația care face posibil transferul are o dată exactă. Înțelegerea de cooperare a fost aprobată prin Hotărârea 538 din 23 septembrie 2016 a Consiliului Local Cluj-Napoca și prin Decizia 7/2 din 13 octombrie 2016 a Consiliului Orășenesc Ungheni, iar semnarea a avut loc la Cluj-Napoca pe 16 noiembrie 2016, de către primarii Emil Boc și Alexandru Ambros. Data figurează în comunicatul emis atunci de Primăria Cluj-Napoca și pe pagina „Orașe înfrățite” de pe site-ul Primăriei municipiului Ungheni — cei zece ani se împlinesc, așadar, în noiembrie. Anunțul din 28 iulie indică 16 octombrie; aceeași pagină a Primăriei arată că în octombrie 2016 Ungheniul a semnat acordul de înfrățire cu Iașiul.

Zece ani înseamnă, în bani, zece alocări votate de Consiliul Local Cluj-Napoca, care însumează 4.873.972 de lei românești — circa 18,7 milioane de lei moldovenești la cursul de azi:

Din total, 4.748.972 de lei sunt investiții, iar 125.000 — ajutor umanitar, votat în aprilie 2022 pentru refugiații din Ucraina ajunși la Ungheni. În arhiva de hotărâri a Consiliului Local Cluj-Napoca nu figurează nicio alocare pentru 2021. Cifrele nu cuprind cele două autobuze donate de compania de transport clujeană, pentru care nu există o hotărâre de finanțare a Consiliului Local și a căror valoare nu e publicată.

Se vede și un tipar: patru ani la rând banii au mers în același loc — Parcul Central, redenumit „Micul Cluj” în 2020, și etapele succesive ale amenajării lui —, apoi în centrul orașului, iar acum pe malul lacului. Sumele au crescut lent, de la 450.000 la 593.000 de lei, iar ultimele trei hotărâri finanțează, toate, „etape” ale unor amenajări în desfășurare.

Pentru ungheneni, testul concret vine în două trepte: lucrarea trebuie recepționată ca să fie plătită partea clujeană, iar acordul care o acoperă fixează, la articolul 2, termenul de 31 decembrie 2026.

Sumele exacte, structura finanțării și obligațiile părților provin din Hotărârea nr. 527 din 20 iulie 2026 a Consiliului Local Cluj-Napoca și din Decizia nr. 4/5 din 15 mai 2026 a Consiliului Municipal Ungheni, împreună cu Acordul de finanțare anexat acesteia, publicate pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca și în Registrul de Stat al Actelor Locale. Datele despre licitație, ofertanți și clarificări, decizia de atribuire nr. 21 din 11 mai 2026 și caietul de sarcini provin din dosarul deschis al procedurii, publicat de sistemul MTender în format OCDS. Echivalentele în lei moldovenești, ponderile procentuale și adunarea TVA-ului cu supravegherea tehnică sunt calculate de Triunghi.md la cursul oficial al Băncii Naționale a Moldovei valabil pe 29 iulie 2026: 20,1016 lei pentru un euro și 3,8429 lei pentru un leu românesc. Declarația primarului Emil Boc este reprodusă după anunțul Primăriei municipiului Ungheni din 28 iulie 2026.