Cum atragi și cum cheltuiești fără greșeli banii europeni — întrebarea aceasta și-au pus-o, săptămâna aceasta, autorități locale din mai multe colțuri ale Moldovei, printre care și președintele raionului Ungheni, Dionisie Ternovschi. Răspunsurile au venit de la cineva care a trecut deja prin acest drum: o delegație a Primăriei Buzău, din România.
Pentru Ungheni, miza nu este abstractă. Ternovschi spune că prioritățile pe care vrea să le rezolve raionul cu astfel de fonduri sunt cele pe care le simte zilnic orice sat: apa la robinet, canalizarea și drumurile.
Ce s-a discutat și cu cine
Întâlnirea a fost organizată de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), la Ialoveni, alături de vicepremierul Vladimir Bolea. La masă au stat reprezentanți ai administrației publice locale din mai multe orașe ale țării și ai Agențiilor de Dezvoltare Regională, iar de partea cealaltă — o delegație a Primăriei municipiului Buzău, condusă de primarul Constantin Toma și formată din experți în dezvoltare regională, mobilitate și fonduri europene.
Subiectul: cum a gestionat România banii de preaderare la Uniunea Europeană — prin programele PHARE, ISPA și SAPARD — și ce poate prelua Moldova din această experiență, acum, când este țară candidată și se pregătește pentru propriile instrumente de finanțare europeană.
„Avem de la cine învăța, evitând greșelile”
Mesajul președintelui de raion a fost că problemele cu care s-a confruntat România la început seamănă izbitor cu cele de azi din Moldova — și că tocmai de aceea drumul vecinilor e o hartă utilă.
Problemele României au fost identice precum le avem noi. Avem de la cine învăța, evitând greșelile grele făcute de frații noștri vecini. Dionisie Ternovschi, președintele raionului Ungheni
Specialiștii de la Buzău au insistat că succesul folosirii fondurilor europene depinde, în primul rând, de cât de din timp se pregătesc instituțiile. Printre recomandările desprinse din experiența românească: pregătirea din vreme a portofoliilor de proiecte și a studiilor de fezabilitate, formarea unor echipe specializate în interiorul primăriilor și consiliilor, și armonizarea regulilor în domeniile-cheie, astfel încât, atunci când vin banii, instituțiile să fie gata să-i cheltuiască, nu să-i piardă.
Vizita delegației a inclus și întrevederi cu Agenția Națională Transport Auto și cu Administrația Națională a Drumurilor, unde s-au analizat proiecte de infrastructură rutieră, surse de finanțare și priorități de investiții — un capitol care privește direct și drumurile locale din raioane ca Ungheni.
România a parcurs deja etapele prin care trece astăzi Republica Moldova. Experiența acumulată în dezvoltarea regională, gestionarea fondurilor europene și modernizarea infrastructurii reprezintă o resursă importantă pe care o putem valorifica pentru a construi instituții mai puternice și pentru a accelera pregătirea țării pentru aderarea la Uniunea Europeană. Vladimir Bolea, viceprim-ministru
Miza pentru satele raionului
Dincolo de declarații, întâlnirea atinge un punct sensibil pentru satele raionului. Apa la robinet, rețelele de canalizare și drumurile rămân, în multe localități rurale din jurul Ungheniului, lucruri încă neterminate — exact categoriile de proiecte pe care viitoarele fonduri europene le-ar putea finanța, dacă autoritățile locale ajung pregătite cu proiecte „la cheie”. Lecția adusă de la Buzău este, în fond, una de calendar: cine își face din timp studiile de fezabilitate și echipele competente prinde banii; cine începe să se pregătească abia când se deschide finanțarea, îi ratează. Pentru un raion de frontieră, care vrea să-și apropie satele de standardele de pe celălalt mal al Prutului, miza este cât se poate de concretă.