Joi, 25 iunie, la Ungheni, pe strada Romană 35, se ține un târg de angajare pentru tineri — „JOB pentru TINEri” —, trei ore în care liceenii și absolvenții pot vorbi față în față cu angajatori din raion. Nu e o inițiativă a autorităților: îl organizează o asociație de tineret, „Avanti”, împreună cu Centrul Raional de Tineret Ungheni și cu Direcția ocuparea forței de muncă — adică, în bună parte, societatea civilă și niște tineri care s-au apucat să facă ceva. Problema pe care o ating e uriașă și veche de un deceniu: tinerii din Ungheni dispar, an de an, din statistici.
Jumătate dintre tineri, duși în 11 ani
Cifra care ar trebui să dea fiori oricărui primar din raion vine de la Biroul Național de Statistică. În 2014, în raionul Ungheni trăiau 30.446 de tineri cu vârste între 15 și 34 de ani. În 2025 mai erau 15.166 — adică jumătate au dispărut în unsprezece ani.
Scăderea nu e lină, ci accelerată, și lovește cel mai tare exact vârsta la care un om își începe cariera: grupa de 20–24 de ani s-a prăbușit de la 8.057 la 3.156 de persoane — minus 61 la sută. Pentru comparație, populația totală a raionului a scăzut în aceeași perioadă de la 96.292 la 74.507 locuitori, adică „doar” cu 22,6 la sută. Tinerii pleacă, prin urmare, de peste două ori mai repede decât scade populația în ansamblu — un amestec de migrație și de copii tot mai puțini.
Și totuși, locuri de muncă există
Aici intervine paradoxul. Ungheniul nu e un raion fără economie. Dimpotrivă: Zona Economică Liberă „Ungheni-Business” este, cu 2.610 angajați la finalul lui 2024, al doilea cel mai mare angajator dintre toate zonele economice libere din țară, după Bălți. Iar la Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă, raionul figurează printre primele din țară la locuri de muncă vacante înregistrate: 156 la 30 aprilie 2026, iar la 26 iunie — 260, al treilea număr după Chișinău (8.284) și Bălți (832).
Cu alte cuvinte, târgul de pe 25 iunie nu vine să umple un gol de oferte. Locuri sunt. Întrebarea adevărată e de ce nu rețin tinerii.
Aproape unul din trei tineri nu e nici la școală, nici la muncă
Un prim răspuns stă într-un indicator sec: rata NEET — tinerii care nu sunt nici în educație, nici angajați, nici în vreo formare. În regiunea Centru, din care face parte și raionul Ungheni, aproape 28,3% dintre tinerii de 15–29 de ani erau în această situație în 2025 — aproape unul din trei și jumătate, mult peste media națională de 23,2 la sută. Pentru grupa mai tânără, 15–24 de ani, rata e de 19,4%, iar femeile tinere sunt mai expuse decât bărbații.
Sunt tineri care nici nu învață, nici nu lucrează — rezerva exactă pe care un astfel de târg încearcă s-o reactiveze. Doar că un eveniment de trei ore, oricât de bine făcut, nu poate ajunge singur la ei: are nevoie de politici care să-l continue, dincolo de ziua târgului.
Cât plătește, de fapt, piața din Ungheni
Al doilea răspuns e în fluturașul de salariu. În 2024, salariul mediu brut în raionul Ungheni era de 11.321 de lei — cu aproape o cincime (19%) sub media națională de 13.990 de lei. Iar media pe economie a continuat să urce de atunci, depășind 15.000 de lei în 2025, ceea ce adâncește decalajul.
Nu toate locurile de muncă sunt la fel: cel mai bine plătită rămâne administrația publică (15.211 lei), urmată de industrie și construcții (12.035 de lei) — categoria din care face parte și ZEL. La coadă stau învățământul (10.610 lei) și agricultura (8.763 de lei). Trebuie spus și reversul: între cele 35 de teritorii ale țării, Ungheniul nu e la fund, ci pe locul 27 — media națională e „umflată” de Chișinău (aproape 17.000 de lei) și de Bălți. Problema nu e, deci, că Ungheniul plătește cel mai prost, ci că un tânăr nu se compară cu raionul vecin, ci cu capitala — și face bagajul.
Magnetul care slăbește
Mai e un detaliu care strică tabloul: chiar și locomotiva locală a încetinit. Producția industrială a ZEL Ungheni a scăzut cu 20,9% în 2024, iar la nivel național zonele au pierdut în acel an peste 1.700 de locuri de muncă, pe fondul retragerii unor investitori din industria de cablaje auto. Terenul zonei de la Ungheni rămâne, de altfel, valorificat doar în proporție de 37%. Salariul mediu plătit în zonele economice libere — circa 11.315 lei — este el însuși cu aproape un sfert sub media sectorului real al economiei.
Magnetul funcționează încă, dar trage mai slab decât acum câțiva ani — exact când ar avea nevoie să tragă mai tare.
Ce ține de voluntari — și ce ține de stat
Așezate una lângă alta, cifrele compun o singură poveste: un raion cu jumătate din tinerii de acum un deceniu, cu aproape o treime dintre cei rămași în afara școlii și a muncii, cu salarii sub media țării — dar cu locuri de muncă neocupate și cu al doilea angajator-ZEL al Moldovei. Nu e o lipsă de oferte; e o nepotrivire între ce caută tinerii și ce le oferă, deocamdată, casa.
E exact paradoxul pe care l-am întâlnit și în școlile din Ungheni, rămase cu 88 de posturi de profesor neacoperite — nu fiindcă „nu există oameni”, ci fiindcă prea puțini aleg să rămână.
Pe acest fond, faptul că un astfel de târg e dus, în bună parte, de o asociație de tineret și de voluntari spune ceva în sine: răspunsul concret vine din societatea civilă, nu de la cei care țin pârghiile grele. Iar ce face el nu e deloc puțin — poate pune față în față un absolvent cu un angajator local și poate prinde un tânăr exact în clipa în care cântărește dacă să plece. Ce nu poate face, singur, e să ridice un salariu, să repornească motorul industrial al raionului sau să oprească un tren spre București: astea cer decizii care se iau în altă parte și de către alții. Întrebarea pe care o lasă deschisă nu e „unde sunt locurile de muncă”, ci „cât plătesc și cât de sigur e viitorul” — iar la ea nu răspund trei ore într-o sală, ci politicile care ar trebui să urmeze.
Cifrele provin din baza de date a Biroului Național de Statistică (populație, NEET, salarii), din raportul oficial privind zonele economice libere pe 2024 și din buletinele „Piața muncii: locuri vacante” ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (locurile vacante, secțiunea teritorială). Datele privind tinerii NEET și ocuparea sunt calculate pe regiunea Centru, nu pe raion; salariul mediu este pe raionul Ungheni. Numărul exact al angajaților ZEL și lista angajatorilor prezenți la târg urmează a fi confirmate de administrația zonei.
Erată — 31 iulie 2026
În versiunea inițială am scris că raionul Ungheni are „circa 936” locuri de muncă vacante înregistrate, „al treilea număr după Chișinău și Bălți”. Cifra nu se confirmă în nicio publicație a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. Potrivit buletinelor oficiale, raionul avea 183 de locuri vacante la 31 decembrie 2025, 146 la 5 martie 2026, 156 la 30 aprilie 2026 și 260 la 26 iunie 2026 — la această din urmă dată fiind, într-adevăr, al treilea din țară, după Chișinău și Bălți. La data publicării articolului, cel mai recent buletin era cel din 30 aprilie, când raionul se afla pe locul nouă. Am corectat pasajul și am înlocuit trimiterea generică la site-ul agenției cu buletinele concrete. Constatarea articolului — că în raion există locuri de muncă neocupate — rămâne valabilă.