Cinci grupuri de amalgamare la Ungheni: 27 de primării înăuntru, șase în afara lor

La 31 iulie, harta administrativă a raionului Ungheni arăta așa: cinci grupuri de amalgamare, care cuprind 27 din cele 33 de primării ale raionului, și șase primării rămase în afara celor cinci grupuri. Dosarul consolidat al grupului din jurul municipiului plecase deja la Cancelaria de Stat, pe 30 iulie, anunță Primăria.

În nouă zile, între 23 și 31 iulie, douăzeci și trei de emitenți din raion au publicat în Registrul de Stat al Actelor Locale 36 de acte legate de amalgamare: 22 de decizii care aprobă fuziunea, câte una de la fiecare primărie, 12 cereri de transfer pentru pregătirea procesului, o dispoziție de organizare a consultărilor și o decizie prin care un consiliu a examinat o notificare a Oficiului Teritorial.

Cinci grupuri, 27 de primării — și șase în afara lor

Raionul are 33 de primării. Cele cinci grupuri conturate de acte le cuprind pe 27 — grupurile numără 29 de unități în total, dar două dintre ele vin din raioane vecine:

În jurul municipiului Ungheni, zece unități: municipiul, comunele Zagarancea, Mănoilești, Valea Mare, Morenii Noi și Florițoaia Veche, satele Cetireni, Unțești și Costuleni — plus comuna Brătuleni, din raionul Nisporeni. Consiliul Municipal a votat pe 24 iulie, prin decizia nr. 6/3.

În jurul comunei Pîrlița, cinci: Pîrlița, Alexeevca, Agronomovca, Rădenii Vechi și Teșcureni.

În jurul comunei Boghenii Noi, șapte: Boghenii Noi, Hîrcești, Sinești, Condrătești, Măgurele, Năpădeni și Cornova.

La Sculeni, patru: Sculeni, Cioropcani, Buciumeni și comuna Taxobeni din raionul Fălești.

La Cornești, trei: orașul Cornești, satul Cornești și satul Bumbăta.

Două dintre grupuri trec hotarul raionului — cel municipal, prin Brătuleni, și cel de la Sculeni, prin Taxobeni. Trei au în centru o comună, nu un oraș: Pîrlița, Boghenii Noi și Sculeni.

Câte localități va avea noua unitate din jurul municipiului se stabilește prin legea de constituire, nu prin deciziile consiliilor: tabelul de sinteză anexat deciziei nr. 6/3 enumeră cele zece unități administrativ-teritoriale, nu satele din ele. (Anunțul Primăriei din 31 iulie vorbește de 21 de localități și enumeră 22 de nume.)

Centrul se alege, de regulă, prin punctaj: articolul 6 din Legea nr. 225/2023 acordă câte un punct pentru trei criterii — numărul de locuitori, capacitatea fiscală pe locuitor și racordarea gospodăriilor la apă și canalizare —, iar unitatea cu scorul cel mai mare devine centru. Din 30 aprilie 2026, legea admite și o derogare: grupul de lucru comun poate conveni altfel, prin consens. În raionul Ungheni, deciziile invocă punctajul. Cea de la Pîrlița o spune direct — comuna „a obţinut cel mai mare scor din rândul UAT care participă la procesul respectiv de amalgamare voluntară”. La Sculeni, aceeași formulă, cu același rezultat pentru comuna care dă numele grupului.

Rămân șase primării în afara celor cinci grupuri, cu 12.332 de locuitori între ele — unul din șase ungheneni. Nu înseamnă că au stat pe loc.

Bușila, Chirileni și Negurenii Vechi au pornit propriul proces de amalgamare, în trei: consiliile lor au votat inițierea pe rând — Chirileni pe 5 martie, Bușila pe 31 martie, Negurenii Vechi pe 24 aprilie —, iar împreună însumează 3.317 locuitori la 1 ianuarie 2026, peste pragul de 3.000. În registrul de stat nu figurează, până la 31 iulie, o decizie de aprobare a fuziunii; în iulie, procesul era la etapa consultării publice.

Todirești are, separat de ele, două decizii proprii de inițiere, din 15 mai și 5 iunie.

Petrești a discutat amalgamarea și a refuzat-o. Pe 24 aprilie, consiliul l-a împuternicit pe primar să examineze organizarea consultărilor publice privind intenția de amalgamare — 12 voturi pentru, niciunul împotrivă. Pe 27 mai, după adunarea generală a comunei din 17 mai, consiliul a respins propunerea de inițiere, cu 10 voturi pentru respingere și două abțineri. Motivul e scris în decizie: conform recensământului din 2024, comuna are 3.185 de locuitori — peste pragul de 3.000 pe care legea îl cere unei unități rezultate din amalgamare — și, prin urmare, „locuitorii comunii, nu sunt de acord cu reforma administrativ-teritorială”.

La Măcărești, proiectul de fuziune cu municipiul nu întrunise voturile necesare pe 16 iunie; șapte consilieri au cerut reluarea votului, iar primarul a convocat o ședință extraordinară pe 22 iunie — în registru nu figurează, până la 31 iulie, nicio decizie ieșită din ea și niciun alt act de amalgamare.

Cifrele din acte sunt cele de acum doi ani

Deciziile grupului municipal spun toate același lucru. Formularea, din decizia nr. 4/8 a Consiliului local Unțești: populația cumulată „depășește pragul minim de 3000 de locuitori fiind estimată la 42316 de locuitori, conform datelor oficiale furnizate de Biroul Naţional de Statistică”. Aceeași cifră apare în alte șapte decizii publicate ale grupului. Într-un anunț public din 28 iulie, Primăria a atribuit-o „datelor oficiale furnizate de Biroul Național de Statistică”.

Am refăcut calculul din tabelul pe localități al Biroului, adunând componența fiecărui grup. Cifra chiar e a Biroului — dar e cea de la 1 ianuarie 2024. Și nu doar la Ungheni: toate cele cinci grupuri au folosit totalurile din 2024, fiecare potrivindu-se la om.

Împreună, peste 2.000 de oameni care nu mai sunt acolo unde îi socotesc actele.

Pentru soarta fuziunilor, diferența nu schimbă nimic. Pragul cerut de articolul 5 din Legea nr. 225/2023 e de 3.000 de locuitori, iar toate cele cinci grupuri îl depășesc și cu cifrele din 2026 — cel mai mic dintre ele, Corneștiul, cu 4.064 de locuitori. Cât despre vechimea cifrei: nici legea, nici Metodologia aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 925/2023 nu fixează anul sau data la care se ia populația. Amândouă cer doar ca datele să fie „furnizate de Biroul Național de Statistică”. Impun sursa, nu vechimea.

Seria pentru 2026 a fost publicată de Birou pe 9 iulie, iar deciziile de aprobare au fost adoptate între 17 și 30 iulie — cifra mai nouă exista deja când au votat consiliile. Primăria spune însă că la dosar s-a lucrat „din februarie până în iulie”. Datele pentru 2026 sunt, de altfel, marcate de Birou drept preliminare.

Contează pentru ce urmează. Bugetele, rețeaua de școli și serviciile se planifică pe populația reală, care scade cu circa 564 de oameni pe an numai în grupul municipal. Contează și pentru bani: sumele pe care noile unități le vor primi din Fondul de amalgamare voluntară a localităților se calculează pe cap de locuitor — Metodologia prevede, până în 2030, un transfer anual pentru susținerea bugetelor locale de la 100 până la 200 de lei de locuitor, plus unul pentru infrastructură, legat tot de populația totală. Acolo cifra se ia din nou, la momentul potrivit: transferurile le determină Cancelaria de Stat, din oficiu, după ce noua unitate se formează.

Ce nu s-a încheiat pe 31 iulie

Data de 31 iulie nu e un termen prevăzut de Legea nr. 225/2023. Este un termen operațional stabilit de Cancelaria de Stat — așa l-a descris, într-un răspuns scris din 20 iulie, Oficiul Teritorial Ungheni: nu e „prevăzut expres de Legea nr. 225/2023” și „nu poate fi interpretat ca un termen legal de încetare a dreptului de amalgamare”. Cine îl ratează nu pierde dreptul de a fuziona, dar iese din pachetul voluntar: potrivit aceluiași răspuns, localitățile care nu finalizează procesul la timp „nu vor mai putea beneficia de mecanismele voluntare și vor fi ulterior amalgamate în baza reglementărilor privind amalgamarea normativă”.

Se și vede. Într-o postare din 31 iulie, semnată de Ion Poia și apărută pe pagina Primăriei comunei Cioropcani, șeful Oficiului Teritorial a scris că „pe 7 august se va expune și consiliul local Cioropcani” — o localitate din grupul Sculeni votează la o săptămână după termen.

În registru, la 31 iulie, din cele 27 de unități cuprinse în grupuri, 22 aveau decizia de aprobare publicată. Pentru Sculeni, Cioropcani, Hîrcești, Sinești și Cornova, registrul nu o conținea încă. Asta nu înseamnă că acele consilii n-au votat: o parte dintre deciziile luate pe 23 iulie au ajuns în registru abia pe 29, iar publicarea vine cu întârziere de câteva zile.

În aceeași postare, Ion Poia a scris că „278 milione de lei vor primi primariile din raionul Ungheni care au finisat procesul de amalgamare benevolă”. Dintre actele de amalgamare publicate în registru între 23 și 31 iulie, singurele care vorbesc despre bani sunt cererile de transfer pentru pregătirea procesului, în temeiul punctului 99 din Metodologie: câte 400.000 de lei de grup, pentru patru dintre cele cinci grupuri. Douăsprezece consilii au adoptat astfel de decizii, iar cererea o depune primăria-centru „din numele unităților administrativ-teritoriale participante”.

Restul banilor din Fond nici nu ar avea cum să apară într-o decizie de consiliu local — pe aceia îi alocă din oficiu Cancelaria de Stat. Cum se ajunge exact la 278 de milioane pentru raionul Ungheni nu arată nici postarea, nici actele publicate în registru.

Ce urmează ține de Chișinău: Cancelaria de Stat examinează dosarele, le avizează, iar noile unități administrativ-teritoriale se constituie prin lege. Deciziile locale pot fi contestate timp de 30 de zile de la comunicare, la Judecătoria mun. Ungheni.

Datele despre acte provin din Registrul de Stat al Actelor Locale, interogat la 31 iulie 2026; textele deciziilor citate au fost preluate integral din registru. Cifrele de populație sunt calculate de redacție din tabelul pe localități al Biroului Național de Statistică (populația cu reședință obișnuită), incluzând comuna Brătuleni din raionul Nisporeni și comuna Taxobeni din raionul Fălești; seria pentru 2026 e preliminară.

Erată — 1 august 2026

În versiunea inițială a acestui articol am scris că Petrești nu are, în registrul de stat, niciun act de amalgamare, și le-am încadrat pe toate cele șase primării „în afara oricărui grup” — deși Bușila, Chirileni și Negurenii Vechi formaseră un grup propriu. Amândouă erau greșite.

Greșeala despre cele trei comune ne-a fost semnalată public, într-un comentariu pe pagina noastră de Facebook, de deputatul Andrian Cheptonar. Verificând-o, am dat peste cea despre Petrești, care e mai gravă: am prezentat drept absență o decizie dezbătută de două ori, trecută prin adunarea generală a comunei și votată. Consiliul comunal Petrești nu a stat deoparte — a hotărât, motivat, altfel.

Petrești are două decizii pe această temă — nr. 02/18 din 24 aprilie și nr. 03/14 din 27 mai 2026 —, iar prin a doua consiliul a respins motivat inițierea amalgamării, după adunarea generală a comunei. Cele trei comune au pornit împreună un proces propriu de amalgamare, pe care l-am relatat noi înșine pe 15 iulie.

Eroarea privind Petrești vine dintr-o căutare incompletă în Registrul de Stat al Actelor Locale: motorul registrului nu întoarce aceleași rezultate pentru „amalgamare” și „Amalgamare”, iar titlurile celor două decizii ale comunei conțin forma cu majusculă. Verificarea a fost refăcută pe ambele forme de scriere și pe fiecare dintre cele 34 de entități care publică acte în raion — cele 33 de primării și Consiliul raional.

Restul constatărilor rămâne neschimbat: până la 31 iulie, Măcărești nu are niciun act de amalgamare în registru, iar componența celor cinci grupuri și cifrele de populație din acte sunt cele descrise mai sus. Greșelile le corectăm public.