A fost un moment scurt și solemn, cu Imnul de Stat intonat într-o sală a Consiliului Raional Ungheni. Președintele raionului, Dionisie Ternovschi, a confirmat — „în temeiul art. 39 din Legea cetățeniei Republicii Moldova” — depunerea jurământului de credință de către o nouă cetățeană a țării. Nu îi spunem numele și nu o identificăm: povestea de aici nu este despre o persoană anume, ci despre un prag pe care puțini îl traversează și pe care și mai puțini îl înțeleg. Pentru că momentul acela, al jurământului, nu e o formalitate — este chiar clipa în care cineva devine cetățean al Republicii Moldova.
Jurământul — clipa în care se naște un cetățean
În dreptul moldovenesc, cetățenia nu se obține în ziua în care Președintele semnează decretul, ci în ziua în care omul rostește jurământul de credință. Legea cetățeniei reglementează acest pas la articolul 39 — exact temeiul invocat la Ungheni. Jurământul se depune în fața președintelui de raion, a primarului de municipiu sau, pentru cei din străinătate, a șefului misiunii diplomatice ori consulare. Prin el, noul cetățean se angajează să fie devotat Republicii Moldova, să respecte Constituția și legile țării și să nu întreprindă acțiuni care i-ar dăuna.
Un detaliu important: nu toți cetățenii depun acest jurământ. El se cere doar celor care obțin cetățenia prin naturalizare sau redobândire — adică oamenilor care nu s-au născut, pur și simplu, cetățeni. De aceea o ceremonie ca cea de la Ungheni e relativ rară și e marcată ca atare, cu solemnitate.
Cinci drumuri spre cetățenie
Legea recunoaște cinci căi de dobândire a cetățeniei: prin naștere, prin recunoaștere, prin adopție, prin redobândire și prin naturalizare. Primele se aplică, în mare, celor care au deja o legătură de sânge sau de origine cu țara. Naturalizarea e drumul celor veniți din afară.
Și nu e un drum ușor. De regulă, legea cere o ședere legală și permanentă de circa zece ani (mai puțin în situații speciale — de exemplu, căsătoria cu un cetățean al Republicii Moldova, statutul de apatrid sau de beneficiar de protecție). La acestea se adaugă cunoașterea limbii române și a Constituției, verificată printr-un examen, și dovada unor surse legale de venit. Există și o taxă de stat, de ordinul a câteva mii de lei. Abia după ce toate acestea sunt îndeplinite, cererea ajunge la Președintele Republicii, care acordă cetățenia prin decret — iar omul o primește efectiv în ziua jurământului.
Câți devin cetățeni — și de unde vin
Cifrele spun, de fapt, o poveste neașteptată. Potrivit datelor Agenției Servicii Publice citate public, în ultimii trei ani aproape 20.800 de persoane au dobândit cetățenia Republicii Moldova: 6.093 în 2023, un vârf de 10.227 în 2024 și 4.454 în 2025. Pentru comparație, în aproape două decenii dinainte de 2022, numărul celor naturalizați se măsura în sute, nu în mii pe an.
Ce s-a schimbat? În bună parte, războiul de peste Prut, din Ucraina. Inspectoratul General pentru Migrație arată că circa 2.630 de cetățeni ucraineni au dobândit cetățenia Republicii Moldova după 24 februarie 2022, la care se adaugă încă aproape 2.843 recunoscuți ca cetățeni. Per ansamblu, noii cetățeni vin preponderent din Federația Rusă, Ucraina și Belarus, plus persoane cu statut nedeterminat.
La Ungheni, un subiect cu două sensuri
Pentru un raion de frontieră ca Ungheniul — circa 75,8 mii de locuitori la recensământul din 2024, printre cele mai mari din țară — cetățenia e un cuvânt cu o încărcătură aparte. Fluxul cel mai vizibil merge, de obicei, în sens invers: mulți moldoveni și-au luat cetățenia română, care e și cetățenie a Uniunii Europene, și trec zilnic podul peste Prut cu acte din ambele țări.
Tocmai de aceea o ceremonie în care cineva alege drumul opus — să devină cetățean al Republicii Moldova — capătă o greutate simbolică în plus. Nu știm, și nu speculăm, cine este persoana sau de ce a făcut acest pas. Dar gestul în sine, marcat cu Imnul de Stat la Consiliul Raional, spune ceva despre cum arată, concret, apartenența la o țară.
Faptele despre ceremonie și temeiul legal (art. 39 din Legea cetățeniei) provin din comunicatul oficial al Consiliului Raional Ungheni; identitatea noii cetățene nu este dezvăluită, din respect pentru viața privată, întrucât subiectul este procesul, nu persoana. Detaliile despre căile de dobândire a cetățeniei și condițiile de naturalizare sunt din Legea cetățeniei Republicii Moldova. Cifrele privind numărul de persoane care au dobândit cetățenia (2023–2025) aparțin Agenției Servicii Publice și au fost preluate din comunicarea publică — ar fi de confirmat la sursă; datele despre cetățenii ucraineni provin de la Inspectoratul General pentru Migrație, iar populația raionului Ungheni — de la Biroul Național de Statistică (Recensământ 2024). Triunghi.md nu a obținut o reacție a Consiliului Raional sau a ASP la momentul publicării.