Ambasadorul Germaniei în Republica Moldova, Hubert Knirsch, a efectuat pe 25 iunie o vizită de lucru la Ungheni. Primarul Vitalie Vrabie a anunțat întrevederea a doua zi, pe pagina Primăriei, ca pe „o întâlnire foarte bună și utilă”, cu discuții despre realizările și provocările municipiului, despre reforma administrativ-teritorială și amalgamarea voluntară și despre serviciile publice intercomunitare.
Până aici, un comunicat de protocol. Partea care merită citită mai atent e bilanțul pe care primarul l-a făcut cooperării cu Germania — și care, verificat document cu document, e ceva mai nuanțat decât „suportul Guvernului German, oferit prin GIZ”, formula folosită de edil pentru aproape toate proiectele mari ale orașului.
Ce a finanțat, de fapt, Germania
O parte din proiecte sunt, într-adevăr, bani germani direcți, prin GIZ — agenția federală de cooperare tehnică, prezentă în Moldova din 1994.
Cel mai concret exemplu e apa. Un document al Primăriei arată că prima fază a proiectului de apă-canal a fost „finanțat[ă] de GIZ în sumă de 2,9 milioane de euro”, pentru reabilitarea a 12,4 km de apeduct și extinderea cu 5,4 km a rețelelor de apă și 5,6 km a celor de canalizare — circa 23 de kilometri în total. Acolo, „zecile de kilometri” invocate de primar au acoperire în acte.
Tot finanțare germană directă, prin GIZ, este și centrul socio-medical de zi din Ungheni — exact instituția pe care Ambasadorul a vizitat-o după întrevedere. Deschis în 2025, centrul a fost finanțat de Ministerul german pentru Cooperare Economică (BMZ), în cadrul unui proiect de sprijin pentru comunitățile care găzduiesc refugiați ucraineni. Potrivit comunicatului oficial al Guvernului, centrul are minimum 20 de beneficiari pe zi, două echipe mobile și până la 5.000 de vizite la domiciliu pe an — pentru vârstnici, persoane cu dizabilități și bolnavi cronici imobilizați. Același proiect a adus un complex de radiologie digitală la Centrul de Sănătate Raional și echipament dentar la Centrul Stomatologic.
Și ce e, de fapt, bani europeni
Aici intervine nuanța. Două dintre realizările pe care discursul local le pune, de regulă, în contul Germaniei sunt finanțate, de fapt, de Uniunea Europeană — GIZ fiind doar agenția care a implementat lucrările.
Reabilitarea Liceului „Mihai Eminescu” — peste 2,67 milioane de euro pentru ferestre, termoizolare, iluminat LED, ventilație cu recuperare de căldură și panouri fotovoltaice — e un proiect finanțat de UE și derulat prin programul „Modernizarea Serviciilor Publice Locale” (MSPL), program pe care GIZ îl gestionează și în care Ungheni este unul dintre cei șase poli de creștere din țară. La fel, extinderea rețelelor de apă și canalizare „de care beneficiază peste 34.000 de locuitori” e descrisă în comunicatele oficiale drept o contribuție a Germaniei în parteneriat cu UE — adică bani europeni, cu Germania alături.
Distincția nu e pedanterie de contabil. Ea contează tocmai pentru subiectul pus pe masă la întrevedere: serviciile publice intercomunitare. Structura care le coordonează deja la Ungheni — Asociația de Dezvoltare Intercomunitară, cu 23 de comunități și peste 80.000 de locuitori, care a modernizat operatorii „Apă-Canal Ungheni” și „AVE Ungheni” — este finanțată de UE prin programul „EU4Moldova: Focal Regions” (23 de milioane de euro), implementat de PNUD și UNICEF, nu de Germania.
Miza: ce urmează
Knirsch nu a venit doar să taie o panglică. Potrivit Primăriei, Ambasadorul s-a declarat impresionat de cele văzute la centru și a remarcat că primarul și echipa sa „au o viziune clară”, iar cele două părți au convenit o nouă întrevedere pentru eventuale parteneriate, în special pe serviciile publice intercomunitare.
Pe acest teren, Germania chiar are de unde continua. În noiembrie 2025, același ambasador anunța un grant german de 24,4 milioane de euro pentru Moldova, din care 14,4 milioane în asistență tehnică prin GIZ — explicit, și pentru „serviciile locale”. Dacă o parte din acești bani ajunge la regiunea Ungheni, ea s-ar suprapune cu momentul în care municipiul și încă nouă localități pregătesc fuziunea într-o singură primărie de circa 44.000 de locuitori, prin amalgamarea voluntară aflată în consultare publică.
Vizita de pe 25 iunie a fost, de altfel, doar una dintre opririle germane ale zilei la Ungheni: tot atunci, la clinica veterinară socială AlgaVet s-a semnat un parteneriat separat cu Ambasada Germaniei, prin programul de „proiecte mici” (de până la 25.000 de euro) — un instrument diferit de cooperarea tehnică a GIZ.
Relatarea întrevederii și a vizitei la centru aparține Primăriei municipiului Ungheni, parte interesată; la momentul publicării, Ambasada Germaniei și GIZ Moldova nu comunicaseră public propria versiune a vizitei. Datele despre finanțări provin din documente și comunicate oficiale independente: documentul Primăriei pe apă-canal (faza GIZ, 2,9 milioane de euro), comunicatul Guvernului privind centrul socio-medical de zi (finanțare germană, BMZ/GIZ), paginile programului MSPL pentru Liceul „Mihai Eminescu” (finanțare UE) și comunicatul PNUD privind Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (finanțare UE). Denumirile folosite local pentru centru variază („Centrul Social de Reabilitare și Îngrijiri”, „Centrul socio-medical de zi”); ne-am referit la instituția deschisă în 2025 cu sprijin german. Grantul de 24,4 milioane de euro a fost anunțat în noiembrie 2025 și este menționat aici drept context, nu ca eveniment din ziua vizitei.