Guvernul a prezentat pe 31 iulie bilanțul amalgamării voluntare, în ziua în care expira termenul pe care tot el îl fixase. Din cele 890 de primării ale țării, fără municipiile Chișinău și Bălți, 761 — adică 85,5% — au adoptat decizii de inițiere, iar circa 400 au adoptat și deciziile finale. Procesul nu s-a oprit însă odată cu termenul: alte circa 200 de primării au desfășurat consultările publice, au pregătit cea mai mare parte a documentelor și, scrie Guvernul, „vor putea finaliza procesul până la sfârșitul lunii august”, păstrând statutul de amalgamare voluntară și întregul pachet de stimulente.
În raionul Ungheni, 22 de primării aveau la 31 iulie decizia finală publicată în registru. Cinci nu o aveau, iar șase au rămas în afara celor cinci grupuri de amalgamare.
Patru categorii, la nivelul țării
Comunicatul dă trei cifre pentru cele 761 de primării care au pornit procesul: circa 400 cu decizii finale, circa 200 în ultimele etape și circa 161 oprite după decizia de inițiere, „din cauza unor negocieri nefinalizate sau a altor dificultăți”. Cele trei cifre, deși date ca aproximative, se adună la 761. Guvernul spune că va continua să ofere asistență juridică și tehnică celor oprite.
A patra categorie e în afara acestui total: circa 60 de primării au refuzat participarea la procesul voluntar, iar pentru ele „urmează etapa de amalgamare normativă”. Cum 890 minus 761 înseamnă 129 de primării fără decizie de inițiere, iar comunicatul descrie circa 60 dintre ele ca refuzuri, restul de aproape 70 rămân neîncadrate.
Argumentul reformei, așa cum îl formulează Guvernul, stă în trei cifre: peste 87% dintre primăriile țării au sub 3.000 de locuitori; 8 din 10 familii care nu au acces la apă sau sanitație locuiesc în localități administrate de aceste primării; iar populația acestor comunități s-a redus cu o treime, de două ori mai rapid decât media națională.
Doar prin primării puternice putem asigura servicii publice de calitate, infrastructură modernă și investiții reale în dezvoltarea locală. Guvernul a optat, în primul rând, pentru amalgamarea voluntară, deoarece aleșii locali cunosc cel mai bine prioritățile de dezvoltare și nevoile cetățenilor din comunitățile lor. Alexei Buzu, secretar general al Guvernului
Cum arată cele 33 de primării din raion
Comunicatul nu defalcă cifrele pe raioane. Am refăcut încadrarea din actele publicate în Registrul de Stat al Actelor Locale.
Raionul are 33 de primării. Douăzeci și șapte sunt cuprinse în cinci grupuri de amalgamare — în jurul municipiului Ungheni, al comunelor Pîrlița, Boghenii Noi și Sculeni și al orașului Cornești —, iar șase au rămas în afara lor.
Dintre cele 27, 22 aveau la 31 iulie decizia de aprobare publicată în registru. Pentru celelalte cinci — Sculeni, Cioropcani, Hîrcești, Sinești și Cornova — registrul conținea, la o nouă verificare făcută pe 2 august, doar decizii de inițiere, cereri de transfer și, în două cazuri, acte privind consultările publice. Motorul de căutare al registrului indexează titlurile actelor, nu corpul lor.
Absența deciziei din registru nu înseamnă neapărat că un consiliu nu a votat: publicarea vine, de regulă, cu întârziere de câteva zile. La Cioropcani e însă limpede că votul nu avusese loc — într-o postare din 31 iulie, apărută pe pagina Primăriei comunei Cioropcani, șeful Oficiului Teritorial Ungheni, Ion Poia, a scris că „pe 7 august se va expune și consiliul local Cioropcani”. O localitate din grupul Sculeni votează la o săptămână după termenul care tocmai expira, adică exact în fereastra pe care o deschide prelungirea până la sfârșitul lui august.
Cele șase primării din afara grupurilor numără împreună 12.332 de locuitori la 1 ianuarie 2026 — unul din șase ungheneni.
Trei dintre ele, Bușila, Chirileni și Negurenii Vechi, au pornit un proces propriu, în trei, și însumează 3.317 locuitori la 1 ianuarie 2026, peste pragul legal. Todirești are două decizii proprii de inițiere, din 15 mai și 5 iunie, fără decizie de aprobare. La Măcărești, potrivit anunțului primăriei, votul din 16 iunie nu a întrunit voturile necesare, iar din ședința extraordinară convocată pe 22 iunie nu ajunsese în registru, până la 31 iulie, nicio decizie.
Petrești, singura care a respins inițierea
O singură primărie din raion a respins inițierea amalgamării printr-o decizie de consiliu publicată în registru. Pe 27 mai, Consiliul comunal Petrești a respins propunerea de inițiere a procesului — 10 voturi pentru respingere, două abțineri.
Decizia nu e o formalitate. Preambulul invocă opiniile consilierilor locali și interesele comunității, iar temeiul de fapt este adunarea generală a comunei din 17 mai: actul constată că locuitorii nu sunt de acord cu reforma administrativ-teritorială. Motivul e legat de o cifră — comuna are, conform recensământului din 2024, 3.185 de locuitori, peste pragul de 3.000 pe care legea îl cere unei unități rezultate din amalgamare. Actul își delimitează singur valabilitatea: constatarea se face pentru etapa actuală.
Seria Biroului Național de Statistică, care vine din altă sursă decât recensământul, dă pentru Petrești 3.127 de locuitori la 1 ianuarie 2026. Ambele cifre sunt peste prag.
Din cele șase primării rămase în afara grupurilor, doar Petrești (3.127) și Măcărești (3.106) sunt peste pragul de 3.000. Celelalte patru sunt sub el — dar trei dintre ele, Bușila, Chirileni și Negurenii Vechi, s-au grupat și ajung împreună la 3.317. Rămâne Todirești, cu 2.782 de locuitori: sub prag și în afara oricărui grup.
Cadrul descris până acum leagă amalgamarea normativă de primăriile aflate sub 3.000 de locuitori. Ce se întâmplă cu primăriile care au refuzat calea voluntară, dar sunt peste prag, nu rezultă din comunicat.
Ce se pune în joc în august
Miza lunii care vine e pachetul de stimulente. Primăriile care încheie procesul până la sfârșitul lui august păstrează statutul de amalgamare voluntară; cele care nu, potrivit răspunsului scris pe care Oficiul Teritorial Ungheni l-a dat redacției pe 20 iulie, înainte de anunțarea noului termen, „nu vor mai putea beneficia de mecanismele voluntare și vor fi ulterior amalgamate în baza reglementărilor privind amalgamarea normativă”. Data de 31 iulie nu era un termen legal, ci unul operațional, stabilit de Cancelaria de Stat — la fel este și cel din august.
Banii din Fondul de amalgamare merg, potrivit Guvernului, spre extinderea rețelelor de apă, canalizare, gaze și iluminat stradal, reabilitarea drumurilor locale, transport public, servicii digitale, gestionarea deșeurilor, modernizarea grădinițelor și a caselor de cultură și proiecte de dezvoltare economică locală. Prioritățile au fost strânse, spune comunicatul, prin peste 88.000 de interacțiuni directe cu cetățenii și peste 75.000 de chestionare, la nivelul întregii țări.
Consiliul local Cioropcani urmează să se pronunțe pe 7 august. Dosarele ajunse la Cancelaria de Stat se examinează și se avizează acolo, iar noile unități administrativ-teritoriale se constituie prin lege. Deciziile consiliilor locale pot fi contestate timp de 30 de zile de la comunicare, la Judecătoria mun. Ungheni.