La 7 august, instanța de judecată a dispus plasarea în custodie publică a doi cetățeni ai Republicii Populare Bangladesh și le-a aplicat interdicția de a intra în Republica Moldova timp de cinci ani. Cei doi fuseseră reținuți în flagrant de polițiștii de frontieră, în zona de frontieră a raionului Ungheni, la o tentativă de trecere ilegală a frontierei de stat — anunță Inspectoratul General pentru Migrație (IGM), la cererea căruia instanța a decis măsura.
Potrivit IGM, reținerea a avut loc în cadrul unei acțiuni de contracarare a unui grup criminal organizat, format din cetățeni ai mai multor state — inclusiv ai Republicii Moldova — bănuit că organiza treceri ilegale ale frontierei de stat. Persoanele implicate în rețea beneficiază de prezumția nevinovăției până la o eventuală hotărâre definitivă a instanței.
Al doilea caz la frontiera Ungheniului în șase săptămâni
Nu e primul episod de acest fel pe malul unghenean al Prutului. La sfârșitul lui iunie, tot în raionul Ungheni — în zona satului Buzduganii de Jos — polițiștii de frontieră au oprit un grup de șapte cetățeni ai Bangladeshului care urmau să fie trecuți ilegal peste Prut, în România, și de acolo mai departe, în Uniunea Europeană. În acel caz, patru cetățeni moldoveni au fost reținuți, bănuiți că racolau și transportau migranții pentru o traversare cu barca pneumatică, la circa 1.000 de euro de persoană; ancheta era coordonată de Procuratura Ungheni, împreună cu Poliția de Frontieră și Centrul Antiterorist al Serviciului de Informații și Securitate.
Comunicatele publice nu spun dacă cele două cazuri au vreo legătură între ele. Ce arată însă, împreună, este că frontiera Ungheniului — unul dintre punctele prin care Republica Moldova se învecinează cu Uniunea Europeană — rămâne o rută pe care rețelele de trecere ilegală o încearcă constant.
Trecere ilegală și ședere ilegală: în lege, două lucruri diferite
Aici merită o precizare, fiindcă formulările se amestecă ușor. În aceeași perioadă, într-un bilanț de weekend publicat luni, Inspectoratul General de Carabinieri a relatat un alt aspect: Compania Mobilă de Intervenție de la Ungheni, împreună cu Poliția de Frontieră, ar fi depistat doi cetățeni ai Bangladeshului, de 36 și 38 de ani, pentru încălcarea regimului de ședere. Comunicatele nu spun dacă e vorba despre aceiași oameni sau despre un caz paralel — dar „trecerea ilegală a frontierei” și „încălcarea regimului de ședere” descriu, juridic, două situații foarte diferite.
Trecerea ilegală a frontierei de stat este o infracțiune — o prevede Codul penal, la articolul 362 —, iar organizarea migrației ilegale, adică munca rețelelor de călăuze, este pedepsită separat, prin articolul 362¹. Aici intervin procuratura și instanța penală, iar mizele sunt pe măsură.
Încălcarea regimului de ședere e, de regulă, altceva: o contravenție. Codul contravențional, la articolul 333, o descrie ca situația în care un străin nu părăsește țara la expirarea termenului pentru care i s-a permis să stea — un „overstay” — și o sancționează cu o amendă de la 20 la 50 de unități convenționale, adică între 400 și 1.000 de lei. E o abatere administrativă, nu o faptă penală, iar de regulă un astfel de caz se închide cu o amendă și cu obligația de a pleca.
Ce urmează pentru cei doi
Măsurile luate pe 7 august — custodia publică și interdicția de intrare — sunt instrumente administrative din Legea privind regimul străinilor. Custodia publică înseamnă că cei doi sunt ținuți într-un centru specializat până când pot fi îndepărtați de pe teritoriul țării. Interdicția le închide accesul în Republica Moldova pentru perioada stabilită de instanță, în cazul de față cinci ani. Pentru un străin a cărui ședere devine ilegală, legea prevede de obicei o decizie de returnare — obligația de a părăsi țara într-un termen —, iar dacă persoana nu pleacă de bunăvoie, îndepărtarea sub escortă.
Cine păzește frontiera și cine se ocupă de străini
La frontieră lucrează mai multe structuri, cu roluri distincte. Poliția de Frontieră controlează trecerea frontierei de stat și constată încălcările din zona ei. Inspectoratul General pentru Migrație este autoritatea care se ocupă de statutul străinilor: el constată șederea ilegală, cere instanței măsurile și dispune returnarea sau interdicția de intrare. Carabinierii — prezenți la Ungheni prin Compania Mobilă de Intervenție — asigură ordinea publică și sprijină controlul la frontieră, dar nu se ocupă de procedura de ședere a străinilor.
Cât de des se întâmplă
La scară națională, astfel de constatări sunt o rutină administrativă, nu evenimente rare. Datele Inspectoratului pentru Migrație arată că, an de an, în jur de 2.300–2.800 de străini sunt depistați în ședere ilegală în Republica Moldova — 2.312 în 2024 —, iar numărul contravențiilor pentru încălcarea regulilor de ședere și de muncă a fost de 2.521 în același an.
Cât despre Bangladesh, prezența cetățenilor lui în Moldova a crescut vizibil în ultimul an: la muncă, numărul celor sosiți a urcat de la 68 în 2024 la 317 în 2025, potrivit statisticii oficiale — ceea ce a făcut din Bangladesh a patra țară de origine a lucrătorilor străini veniți în țară, după Nepal, Uzbekistan și India. Asta nu înseamnă că cei opriți la frontieră erau lucrători: autoritățile i-au descris ca fiind într-o tentativă de trecere ilegală, adică în tranzit spre Uniunea Europeană, nu stabiliți în Moldova. Sunt două fețe diferite ale aceluiași fenomen — migrația legală, de muncă, și migrația ilegală, de tranzit — care ajung amândouă, din motive diferite, la Ungheni.
Ce se schimbă din 2027
Cadrul legal e pe cale să se schimbe. O nouă lege privind admisia, șederea și supravegherea străinilor, adoptată de Parlament în aprilie și promulgată în mai, va înlocui actuala Lege privind regimul străinilor începând cu 1 iunie 2027. Ea introduce un document unic — „Cartea de rezidență” —, depunerea online a cererilor, 23 de scopuri distincte de ședere și obligația angajatorilor de a plăti străinii cel puțin la nivelul cetățenilor moldoveni pentru aceeași muncă. Până atunci, regulile rămân cele de azi.
Pentru un raion așezat chiar pe frontiera cu Uniunea Europeană, diferența dintre cele două nu e doar de vocabular: o amendă pentru depășirea termenului de ședere se rezolvă la ghișeu, o rețea de trecere ilegală ajunge în fața instanței.