Raionul Ungheni are, de acum, o a doua școală în „rețeaua școlilor-model” — programul prin care Ministerul Educației concentrează investițiile în câteva instituții puternice. Pe lângă Liceul „Mihai Eminescu”, deja anunțat în programul de modernizare al Băncii Europene de Investiții, este renovat și Liceul Teoretic „Ion Creangă” din cartierul Dănuțeni al municipiului Ungheni.
Cine plătește și pentru ce
Clădirea liceului este reabilitată cu bani de la Guvernul Norvegiei, oferiți prin PNUD Moldova (Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare). Este vorba de proiectul „Transforming education in Moldova through Model Schools”, finanțat de Agenția Norvegiană pentru Cooperare în Dezvoltare (Norad), cu un buget total de aproape 19 milioane de dolari pentru perioada 2024–2028. La nivel național, cu bani norvegieni sunt renovate integral cinci școli-model — din Cantemir, Cimișlia, Telenești, Ungheni și satul Mereni (Anenii Noi).
La „Ion Creangă”, banii norvegieni acoperă reabilitarea clădirii, iar mobilierul nou și echipamentele IT vin dintr-o altă sursă — de la Banca Mondială. Este, așadar, o finanțare mixtă, în care fiecare partener acoperă o parte a modernizării.
Lucrări în toi, nu terminate
Un detaliu care contează: la „Ion Creangă” lucrările nu sunt încheiate. Renovarea a demarat în 2025, iar la ultima vizită oficială a ministrului Educației la Ungheni se desfășurau lucrări de reparație a acoperișului. Comunicatul PNUD din 1 iulie 2026 confirmă și el că, dintre cele 15 școli din program, la nouă lucrările erau finalizate, iar la alte cinci — printre care și cea din Ungheni — erau încă în desfășurare. Anunțul Direcției Educație Ungheni, care vorbește despre școli „renovate integral”, descrie de fapt scopul lucrărilor — o reparație capitală —, nu faptul că ele s-ar fi terminat.
Două lucruri rămân, deocamdată, necunoscute public: cât costă anume renovarea de la Ungheni — bugetul de 19 milioane de dolari e național și acoperă cinci școli plus componente de reformă, nu o alocare pentru „Ion Creangă” — și câți elevi are liceul. Cifra de „peste 3.200 de elevi”, vehiculată în comunicate, este totalul celor cinci școli renovate cu bani norvegieni, nu numărul de la Ungheni.
Trei școli, trei surse de bani
Pusă cap la cap, imaginea raionului Ungheni arată trei școli pe trei fluxuri de finanțare diferite. „Ion Creangă” — bani norvegieni prin PNUD, plus Banca Mondială pentru dotări. „Mihai Eminescu” — un program al Băncii Europene de Investiții pentru infrastructura școlară, unde este singura instituție din raionul Ungheni de pe listă. Iar Liceul „Vasile Alecsandri” — fonduri din bugetul de stat pentru infrastructură, ca posibil viitor candidat la statutul de școală-model.
Este vestea bună: bani vin în școlile din Ungheni din mai multe direcții deodată. Rețeaua școlilor-model numără, la nivel de țară, 90 de instituții, iar concentrarea resurselor în câteva școli puternice este chiar miezul reformei rețelei școlare.
Bani în clădiri, deficit la catedră
Investiția în pereți vine, însă, peste o problemă pe care banii pentru clădiri nu o rezolvă. Raionul Ungheni intră în anul de studii 2026–2027 cu 73 de catedre vacante — unul dintre cele mai mari deficite de cadre didactice din țară, potrivit repartizării posturilor didactice pentru anul de studii 2026–2027. În spatele cifrei stă o tendință de fond: raionul are tot mai puțini elevi și tot mai puțini profesori, în scădere de la an la an.
Modernizarea a trei școli-far, cu laboratoare, mobilier ergonomic și ecrane, se petrece astfel în paralel cu întrebarea care rămâne deschisă: cine stă la catedră, în sălile renovate, în fața elevilor.