Biblioteca Filiala nr. 2 din Ungheni, parte a Centrului Cultural Multifuncțional „Regina Maria”, a anunțat că a primit o donație de cărți pentru copii din partea scriitoarei Elena Vizir, membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova. „Cea mai mare răsplată a fost să vedem entuziasmul copiilor”, a transmis biblioteca, prin vocea directoarei Aliona Leșanu. Câte cărți și ce titluri au intrat în fond, anunțul nu spune.
Luat singur, gestul e mic. Pus lângă cifrele oficiale ale raionului, el atinge însă o întrebare incomodă: cine umple rafturile bibliotecilor, când bugetele nu le mai pot umple?
Mai puține cărți, mai mulți cititori
Datele Biroului Național de Statistică arată o rețea care se subțiază, dar nu moare. Raionul Ungheni avea, în 2025, 56 de biblioteci publice — față de 58 în urmă cu două decenii. Fondul lor de carte și reviste s-a redus și mai vizibil: de la circa 570.000 de exemplare în 2003 la 424.500 în 2025, o scădere de peste un sfert. Cărțile îmbătrânesc, se uzează, iar banii pentru altele noi vin greu.
Și totuși, paradoxal, oamenii folosesc bibliotecile mai mult ca înainte. Numărul vizitelor anuale în raion a crescut de la circa 173.000 (2008) la peste 331.000 (2025), iar utilizatorii activi raportați la zece mii de locuitori au urcat de la 2.201 la 3.072. Cu un fond de carte mai sărac și o populație în scădere, bibliotecile din Ungheni atrag, de fapt, tot mai multă lume — exact opusul clișeului că „nu mai citește nimeni”.
Biblioteca, mai mult decât un depozit de cărți
O explicație stă în ce a devenit, între timp, o bibliotecă. Prin programul Novateca, finanțat de Fundația Bill & Melinda Gates și de USAID, peste o mie de biblioteci publice din Moldova au fost modernizate, iar la biblioteca publică din Ungheni s-a deschis unul dintre cele trei FabLab-uri din țară — un atelier de fabricație digitală, alături de cele din Cahul și Drochia. Bibliotecile au devenit centre comunitare, cu calculatoare, cluburi și activități, nu doar rafturi.
Pe acest fond se înțelege și rostul unei donații private. Centrul „Regina Maria”, deschis în 2018 cu bani din Polonia și de la Primăria Sectorului 5 din București, este o instituție tânără, iar completarea fondului de carte pentru copii — categoria care se uzează cel mai repede — depinde adesea de gesturi punctuale: o editură, un autor, un donator. Elena Vizir, originară din Rezina și autoare a mai multor cărți pentru copii, este unul dintre ele.
Miza: cine mai citește, când satele se golesc
Tabloul capătă greutate când îl așezi peste demografia raionului. Numărul tinerilor de 15–34 de ani din Ungheni a scăzut cu jumătate — 50,2% — între 2014 și 2025, pe fondul unei populații raionale în cădere cu aproape un sfert în unsprezece ani. Cu fiecare familie plecată, scad și cititorii de mâine.
În acest context, o sală de bibliotecă plină de copii care răsfoiesc cărți nu mai e o imagine de complezență, ci infrastructura tăcută care ține o comunitate legată. Lectura rămâne, de altfel, un punct sensibil: la testarea internațională PISA din 2022, elevii moldoveni de 15 ani au obținut la citire un scor mediu sub media țărilor dezvoltate. O carte nouă pusă în mâna unui copil dintr-o filială de cartier nu rezolvă statistica — dar e exact genul de gest pe care cifrele îl cer.
Donația de carte și detaliile ei provin dintr-o postare a Bibliotecii Filiala nr. 2 din Ungheni și nu au putut fi confirmate suplimentar; numărul de cărți și titlurile nu au fost făcute publice. Profilul scriitoarei Elena Vizir este confirmat din evidența Uniunii Scriitorilor din Moldova. Cifrele despre rețeaua de biblioteci, fondul de carte, vizite și utilizatori provin de la Biroul Național de Statistică (sursă primară — Ministerul Culturii); datele despre depopulare au fost publicate anterior de Triunghi.md, pe baza datelor BNS. Informațiile despre Centrul „Regina Maria” și programul Novateca provin din surse oficiale (Primăria Ungheni, Novateca/Ministerul Educației). Triunghi.md nu a obținut, la momentul publicării, o confirmare suplimentară din partea instituției.