Marți, 11 august 2026, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a fost la Ungheni, într-o vizită pe șantierele a trei proiecte din oraș. Într-un mesaj video publicat în aceeași zi de Primăria municipiului, ministrul a anunțat însă și altceva, care nu se afla pe lista oficială a vizitei: gara auto și feroviară a orașului urmează să fie transmisă Primăriei și transformată într-o „gară multimodală”.
Vom construi împreună cu primăria o autentică gară multimodală. În față trebuie să aducem trenul, care trebuie să aducă pasagerii din Iași și de la Chișinău, iar în spate sunt autobuzele care o să-i ducă în toate satele din raion, ulterior din regiune. Vladimir Bolea, viceprim-ministru, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale
Gara din Ungheni deservește deopotrivă trenurile și autobuzele, iar o gară multimodală tocmai asta înseamnă: un singur loc care leagă trenul, autobuzele și microbuzele raionale și interurbane și transportul urban, astfel încât călătorul să treacă de la unul la altul în același punct. Ministrul a vorbit despre transmiterea către Primărie atât a gării feroviare, cât și a autogării de alături, și a promis un transport „la prețuri controlate și la prețuri corecte”. Este o idee cu logică — dar, până acum, doar o idee spusă cu voce tare.
Ce a promis primarul
Primarul municipiului, Vitalie Vrabie, a mulțumit ministrului și a promis că administrația locală va investi în renovarea gării imediat după preluare.
Din momentul când ne transmiteți în proprietate această gară, noi împreună o să investim în ea în așa mod încât să o renovăm cât se poate de repede și să readucem transportul public — urban, internațional și național — aici, unde îi este menirea. Vitalie Vrabie, primarul municipiului Ungheni
A încheiat cu „Într-un ceas bun! Așteptăm.” Și tocmai acest ultim cuvânt descrie cel mai exact starea de acum: o așteptare. Fiindcă, dincolo de intenția afișată, niciunul dintre pașii care ar transforma fraza într-un fapt nu a fost făcut încă. Iată-i, pe rând.
Comunicatul oficial al ministerului nu pomenește gara
În aceeași zi, ministerul a publicat pe propriul site un comunicat despre vizita de la Ungheni. Acesta enumeră trei proiecte în desfășurare — piața agroalimentară (17,7 milioane de lei), regenerarea Parcului Francez (25,9 milioane de lei) și drumul de acces spre Zona Economică Liberă (22,1 milioane de lei) — fiecare cu valoare, stadiu al lucrărilor și număr de beneficiari. Gara nu apare în el.
Dintre toate temele atinse de ministru la Ungheni, transformarea gării este, așadar, singura rămasă doar în mesajul video al Primăriei, fără un rând în comunicatul oficial al instituției care ar urma să facă transferul. Este diferența dintre un proiect asumat în scris și o frază rostită în teren.
Proprietate sau gestiune? Cine decide, de fapt
Cele două declarații nici nu spun exact același lucru. Ministrul a spus că gara va fi transmisă primăriei; primarul a vorbit despre momentul „când ne transmiteți în proprietate”. Nu e o nuanță de limbaj: legea cunoaște două căi diferite, cu urmări diferite pentru cine deține clădirea, cine plătește întreținerea și cine ar putea, într-o zi, s-o înstrăineze.
Prima cale — în proprietatea municipiului. Gara ar ieși din patrimoniul statului și ar intra în cel al orașului. Nu se decide la Ungheni: hotărârea o ia Guvernul (Legea nr. 121/2007, art. 6) și numai cu acordul Consiliului Municipal Ungheni (Regulamentul aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 901/2015, pct. 10). Urmează un act de predare-primire și reînscrierea în cadastru. Abia atunci municipiul devine proprietar — cu dreptul de a investi, dar și cu răspunderea deplină pentru clădire.
A doua cale — în gestiunea municipiului. Clădirea rămâne a statului, iar primăria doar o administrează, pe baza unui contract de folosință. Legea îngăduie asta: interdicția de a da bunuri publice „în comodat” (împrumut de folosință) privește doar persoanele private, nu o autoritate publică (Legea nr. 121/2007, art. 10). Orașul poate atunci întreține și folosi gara, dar dreptul de a o înstrăina și răspunderea de fond rămân la stat.
La gara feroviară se adaugă un strat în plus. Infrastructura feroviară — inclusiv gările — este, prin lege, domeniu public al statului și nu poate fi înstrăinată cât timp păstrează acest regim (Codul transportului feroviar nr. 19/2022, art. 10); scoaterea unui bun din acest regim se aprobă tot de Guvern. Iar prin reorganizarea Căii Ferate din Moldova, decisă în februarie 2026, statul a rămas explicit proprietarul infrastructurii — șine, terenuri și gări. Partea de autogară, care deservește autobuzele și microbuzele, ține de regimul general al proprietății publice. Oricare ar fi calea, actul de fond se adoptă la Chișinău, nu la Ungheni.
Un asemenea act nu este public. În Registrul de Stat al Actelor Locale nu figurează nicio decizie a Consiliului Municipal Ungheni privind preluarea gării — ultima ședință a consiliului, din 24 iulie, nu a avut un asemenea punct pe ordinea de zi, iar anunțul a venit după ea. La nivel de Guvern, în portalul consultărilor publice nu se află niciun proiect de hotărâre despre gara din Ungheni. Ce a formalizat statul în aceste zile pe linie feroviară este altceva: o majorare a capitalului social al Căii Ferate pentru întreținerea infrastructurii, anunțată pe 5 august — nu un transfer al gării din Ungheni.
Ce se întâmplă cu cursele de la „Slavena”
Promisiunea primarului — „să readucem transportul public… aici, unde îi este menirea” — se citește pe fundalul unei situații pe care primăria însăși încearcă de luni de zile s-o schimbe.
Din 22 decembrie 2025, o parte dintre cursele raionale și interurbane pleacă de pe o parcare la un centru comercial de pe strada Decebal 19/B, cunoscută drept „autogara de la Slavena”, gestionată de societatea „Baza de Transport Auto nr. 28”. În februarie 2026, Consiliul Municipal i-a abrogat autorizarea (Decizia nr. 2/3 din 17 februarie), pe motiv că terenul are destinație comercială, nu de autogară, și că locul nu întrunește condițiile de siguranță cerute de lege; primăria a sesizat atunci ANTA și poliția pentru sistarea activității.
De atunci, situația a rămas neschimbată: agenția care licențiază autogările nu a anunțat public vreo măsură, iar cursele pleacă mai departe de pe aceeași parcare. „A readuce” transportul la vechea gară presupune, deci, mai întâi ca acest lucru să se producă efectiv — pe o bază legală, nu doar printr-un anunț — și lasă deschisă o întrebare pentru pasagerii care pleacă azi de pe Decebal: pe ce temei și în ce condiții ar fi mutați din nou. Operatorul privat, căruia i s-a abrogat autorizarea, a explicat anterior public că a ales locul de pe Decebal pentru a evita o arteră aglomerată din centru și pentru că zona este frecventată de locuitori.
Din ce bani și până când
Primarul a vorbit despre investiții — „o să investim în ea… să o renovăm cât se poate de repede” — fără să numească o sumă sau o sursă de finanțare, iar renovarea unei gări nu are, deocamdată, un cost estimat public. Municipiul își finanțează o parte dintre investiții prin împrumut: în iulie 2026 a emis, pentru prima dată, obligațiuni municipale de 10 milioane de lei, bani destinați unei liste de drumuri deja aprobate.
La fel lipsește și un termen. Verbele folosite de ambii vorbitori — „vom face proiectul”, „din momentul când ne transmiteți” — sunt la viitor și condiționate de un transfer care nu s-a produs. Nu a fost anunțată nicio dată: nici pentru transmiterea clădirii, nici pentru începerea lucrărilor.
De ce o frază nu e, încă, o gară
Pune la un loc ce s-a spus și ce există pe hârtie și se vede distanța dintre ele. Ca promisiunea să devină o gară multimodală, e nevoie de un act de transfer — la nivel de Guvern și, apoi, o decizie a consiliului local —, de o formulă clară (proprietate sau administrare), de bani și de un termen, și de deblocarea situației de la „Slavena”, acolo unde autoritatea de resort nu a anunțat public vreo măsură. Pe 11 august, niciunul dintre aceste elemente nu era public.
Ideea în sine nu e fantezistă: se așează peste modernizarea feroviară de la Ungheni, oraș-nod la frontiera cu România, unde se pregătește electrificarea căii ferate și trecerea la ecartament european pe segmentul spre Chișinău. Dar o intenție anunțată în teren și un proiect cu acte sunt două lucruri diferite, iar între ele stau luni de proceduri. Deocamdată, cel mai exact cuvânt e chiar cel cu care primarul a încheiat: „Așteptăm.”