Actualizare (14 iulie 2026). Cota TVA la produsele agricole (8% sau 20%) rămâne nedecisă. Verificat azi la sursele primare — gov.md, Ministerul Finanțelor, MAIA, parlament.md: nicio decizie finală. Între timp, Guvernul a căzut: premierul Alexandru Munteanu a demisionat pe 3 iulie, iar Eugeniu Osmochescu e prim-ministru interimar din 8 iulie. Practic, decizia trece la următorul cabinet. Ultimul angajament oficial înainte de demisie a fost al președintelui Parlamentului, Igor Grosu (2 iulie): oprirea acumulării datoriilor la TVA și restituirea lunară a taxei.
Asociația „Forța Fermierilor” a anunțat pentru miercuri, 24 iunie, un protest național al agricultorilor, care își vor scoate tehnica și utilajele pe drumurile țării. Decizia a fost luată de Consiliul asociației în ședința din 22 iunie, după ce dialogul cu Ministerul Finanțelor, spun reprezentanții, a ajuns în impas. Este a doua mișcare de stradă a fermierilor în această lună, după acțiunile „de sensibilizare” de la începutul lui iunie din raioanele Fălești, Rezina și Cahul.
Nemulțumirea are un nucleu foarte concret: guvernul vrea să urce taxa pe valoarea adăugată la agricultură de la 8% la 20%, de la 1 octombrie. Sună a rând dintr-o foaie de buget — până când îl pui pe câmpul cuiva.
Cum arată cifra din perspectiva unui fermier unghenean
Igor Vrabie din satul Valea Mare, raionul Ungheni, cultivă cereale pe aproximativ 2.000 de hectare. Pentru el, planul fiscal nu e o abstracțiune.
Voi putea cumpăra la anul mai puține semințe și fertilizanți, tehnică și echipament agricol. Vor crește costurile de producție și nu vom putea concura cu vecinii noștri — Ucraina și România. Igor Vrabie, fermier din Valea Mare, raionul Ungheni
Vrabie nu contestă, în principiu, nevoia statului de a strânge mai mult. Contestă mărimea pasului. El observă că în România vecină TVA la producția agricolă este de 11%, în timp ce la Chișinău se propune 20% — și se întreabă „ce agricultori vor putea rezista la viitoarea politică fiscală”. „Puteau majora de la 8% la 10%, nu chiar la 20%”, spune fermierul, citat de Europa Liberă Moldova.
Ce prevede, de fapt, proiectul
Schimbarea care a scos tractoarele pe șosele este doar o piesă dintr-un proiect mai mare. Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică politica fiscală pentru 2027, din care experții estimează un plus de circa 6 miliarde de lei la buget. Pentru agricultură, documentul prevede:
- majorarea TVA de la 8% la 20% la produsele agroalimentare;
- o impunere de 20% la importul de tehnică agricolă și inputuri, care acum nu se taxează;
- o creștere cumulativă a accizei la motorină cu peste 70% până în 2029 (autoritățile promit, în schimb, restituirea integrală a accizei de anul viitor);
- creșterea contribuțiilor de asigurări sociale în agricultură de la 18% la 21%, iar pentru zilieri de la 0% la 21%;
- o nouă cotă de impozit funciar, între 0,1% și 1,0% din valoarea cadastrală, aplicată gradual.
Agricultura înseamnă circa 10% din Produsul Intern Brut al Republicii Moldova — deci nu un sector de nișă, ci unul care, dacă tușește, se aude în prețul de la raft.
Argumentul pe care statul îl face, dar nu se aude
Aici e nevoie de o precizare pe care relatările despre protest o sar adesea: guvernul nu vorbește la unison. Ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, nu apără majorarea — dimpotrivă, a recunoscut public că prevederile fiscale „vulnerabilizează multe sectoare” și a declarat că protestul fermierilor are susținerea ei. Reforma vine de la Ministerul Finanțelor, iar argumentele lui merită puse pe masă la fel de serios ca revendicările fermierilor — pentru că nu sunt fără greutate.
Primul ține de echitate. În răspunsurile oficiale la proiect, Ministerul Finanțelor susține că o cotă redusă de TVA, deși pare un sprijin, „generează beneficii mai mari pentru persoanele cu venituri ridicate”: cine consumă mult economisește mult de pe urma cotei reduse, cine consumă puțin — aproape nimic. Soluția propusă e cota standard pentru toți, plus compensații țintite către categoriile vulnerabile — modelul danez, citat ca exemplu.
Al doilea argument e contraintuitiv, dar lovește exact în nervul fermierilor: cota redusă le poate bloca banii. Un agricultor cumpără inputurile — semințe, motorină, îngrășăminte — cu TVA de 20%, dar își vinde producția cu 8%; diferența se adună ca TVA de recuperat, înțepenită în conturi. Aliniind ambele capete la 20%, spune Ministerul Finanțelor, soldul blocat dispare, iar pentru lichiditate se promite un mecanism nou de rambursare — lunar, integral, automatizat. Schimbarea se înscrie și într-un angajament față de FMI de a revizui periodic facilitățile fiscale și de a justifica fiecare excepție.
Și o nuanță tehnică pe care emoția protestului o estompează: pentru un fermier înregistrat ca plătitor de TVA, taxa nu este un cost de +20% în sine — el o colectează de la cumpărător și o deduce pe cea plătită la inputuri. Lovitura reală nu e „totul cu 20% mai scump”, ci decalajul de cash (plătești TVA statului înainte să-ți încasezi marfa), presiunea pe consumatorul final și situația micilor producători neînregistrați, care nu deduc nimic și pentru care inputurile scumpite chiar rămân un cost. De aici și adevărata miză a disputei: nu „dacă” TVA-ul e neutru pe hârtie, ci cât de repede și de real funcționează rambursarea în practică.
Aici fermierii rămân sceptici — au mai auzit promisiuni de rambursare rapidă și spun că, până una-alta, banii întârzie. Tot statul a alocat însă în această primăvară 110 milioane de lei pentru compensarea accizei la motorină (1 martie – 31 mai), când prețul carburantului crescuse cu peste 40% pe fondul tensiunilor din Strâmtoarea Ormuz — semn că mecanismul de sprijin există, chiar dacă fermierii îl reclamă ca insuficient.
De ce contează viteza, nu doar direcția
Alexandru Bădărău, fost director al „Forței Fermierilor” și acum consultant în politici economice, formulează critica fără să arunce reforma la coș: principiile sunt binevenite și „simplifică multe lucruri”, dar majorările sunt „prea bruște pentru un sector agricol aflat în declin” și ar trebui eșalonate pe minimum cinci ani.
Detaliul tehnic care doare cel mai tare e lichiditatea. Mulți fermieri vând cerealele cu plata amânată — de la două luni la jumătate de an. „Odată ce agricultorul va emite factura și va face «vânzarea pe hârtie», de facto, el va încasa banii abia peste două sau șase luni, însă statul îi va cere achitarea curentă a TVA”, explică Bădărău. La asta se adaugă inputurile și tehnica scumpite cu 20% — un tractor cumpărat din 2027 ar costa cu o cincime mai mult — și o povară CAS estimată la peste 360 de lei lunar în plus la câștigul mediu din sector. Pentru consumator, capătul lanțului e o posibilă scumpire de până la 10% la produse de bază: pâine, lapte, ouă, carne, legume și fructe.
Ce cer, până la urmă, fermierii
Dincolo de TVA, revendicările asociației sunt patru: menținerea cotei de 8% pentru producătorii agricoli, introducerea plăților directe pe hectar din 2027, restituirea integrală a accizei la motorină și, pentru fermierii din sud, recunoașterea regiunii drept zonă defavorizată din cauza secetei. Ca soluție de compromis pe TVA, organizația a propus ca diferența de 12 puncte procentuale să rămână în conturile agricultorilor, fără a fi transferată la bugetul de stat.
Pentru Ungheni, miza nu e protestul în sine — pe care asociația nu l-a localizat încă pe hartă — ci ce se întâmplă cu cele aproape 30.000 de hectare lucrate în raion, în bună parte de producători mici și mijlocii. Este același fir pe care l-am urmărit și la întâlnirea fermierilor cu premierul, și în noile reguli de subvenționare de tip european: regula se scrie la Chișinău, dar se simte pe câmpul de la Valea Mare, Pârlița sau Sculeni.
Acest articol pleacă de la anunțul Asociației „Forța Fermierilor” privind protestul din 24 iunie și de la proiectul politicii fiscale pus în dezbatere de Ministerul Finanțelor. Argumentele Ministerului Finanțelor pentru unificarea cotei de TVA sunt din Q&A-ul oficial al instituției; nuanța privind neutralitatea TVA pentru plătitorii înregistrați ține de mecanica taxei. Declarațiile lui Igor Vrabie, ale ministrei Ludmila Catlabuga și ale expertului Alexandru Bădărău sunt preluate din relatarea Europa Liberă Moldova; detaliile protestului — din relatări concordante ale presei agricole (agromedia.md, agrobiznes.md) și ale presei naționale (unimedia.info). Cifrele agricole ale raionului Ungheni provin din baza de date a Biroului Național de Statistică (2025). Că protestul de pe 24 iunie ar include raionul Ungheni am întâlnit doar în relatări locale necorespunzător sursate; la momentul redactării, asociația nu publicase lista locațiilor, iar Triunghi.md nu a putut confirma acest lucru la o sursă primară.