Moldova și România au început negocierile pentru un nou acord privind dezvoltarea infrastructurii de transport de interes strategic, anunță Moldpres. Proiectul-far al acordului e chiar la Ungheni: podul rutier peste Prut, aflat în fază activă de construcție și finanțat de Uniunea Europeană cu 35 de milioane de euro prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei. Noul cadru ar urma să permită și dezvoltarea infrastructurilor conexe — sectoare de autostradă și facilități logistice — dar, mai ales, un control coordonat la frontieră, a explicat secretara generală a Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Angela Țurcanu:
Noul acord va crea cadrul necesar pentru implementarea controlului coordonat la frontieră.
Angela Țurcanu, secretară generală a Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, citată de Moldpres
Un pod și un punct de trecere care nu au existat până acum
Podul leagă Ungheniul românesc, din județul Iași, de Zagarancea — comună lipită de orașul Ungheni, pe malul moldovenesc. Sunt, de fapt, două poduri paralele, câte unul pentru fiecare sens, însumând 261,20 de metri, cu tablier mixt din oțel și beton. Constructorul este compania NESS Proiect Europe, contractul valorează 151,68 milioane de lei fără TVA, iar termenul de finalizare anunțat este luna iulie 2026. Este, potrivit autorităților, primul pod rutier la nivel de autostradă peste Prut după mai bine de șase decenii.
Lucrările au avansat pe ambele maluri. Potrivit unei informări publicate de directorul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași, Mugurel Ovidiu Laicu, infrastructura ambelor căi a fost executată de o parte și de alta a Prutului, iar pe una dintre cele două structuri tablierul metalic a fost deja montat; pe a doua urmează lucrările de sudură.
Pila podului, ridicată în albia Prutului; în zare, celălalt mal. Foto: DRDP Iași
Mai important pentru ungheneni decât betonul este însă ce deschide podul: un punct de trecere a frontierei complet nou. Guvernul a aprobat, pe 29 aprilie 2026, instituirea punctului rutier „Ungheni–Ungheni”, deschis traficului internațional. Rolul lui declarat e să degreveze punctele aglomerate de la Leușeni–Albița și Sculeni și să reducă timpii de așteptare. Până acum, un șofer din Ungheni care voia în România trebuia să ocolească prin Sculeni, la vreo 15 kilometri nord; podul aduce trecerea chiar în oraș.
Podul vine înaintea drumurilor care trebuie să-l hrănească
Aici începe și partea mai puțin festivă. Un pod are sens doar legat la o rețea, iar rețeaua întârzie pe ambele maluri.
Pe partea română, podul ar trebui racordat la Autostrada Unirii A8 (Târgu Mureș–Iași–Ungheni). Din cei aproape 287 de kilometri ai autostrăzii, peste 110 sunt în execuție, dar exact ultima bucată care ajunge la Prut — tronsonul Golăiești–Pod Ungheni, de doar 2,77 km — era încă în faza de depunere a ofertelor în vara lui 2025. Cu termenele uzuale de proiectare și construcție, autostrada ajunge fizic la pod cel mai devreme în 2027–2028. Pe partea moldovenească, viitorul drum rapid Ungheni–Chișinău rămâne deocamdată un obiectiv fără finanțare confirmată — cadrul pentru el ar urma tocmai din acordul abia pus pe masă.
În informarea sa, Laicu îl numește chiar „km 0 al Autostrăzii A8”:
Acest pod reprezintă primul element construit al viitoarei conexiuni rutiere de mare viteză dintre România și Republica Moldova, fiind punctul de pornire al Autostrăzii Unirii A8 spre Iași, Târgu Mureș și rețeaua europeană de autostrăzi.
Mugurel Laicu, directorul DRDP Iași
E o formulare care își poartă în ea și limita: podul este „primul element construit” — deocamdată, și singurul. Un kilometru zero al unei autostrăzi care, dincolo de pod, abia se licitează.
Montajul tablierului, pe șantierul de la Ungheni. Foto: DRDP Iași
Cu alte cuvinte, în iulie 2026 Ungheniul ar putea avea un pod modern care, pentru o vreme, va lega două drumuri obișnuite.
Ungheni, „mufa” prin care Moldova se conectează la vest
Privit din depărtare, podul nu e o întâmplare, ci ultima piesă dintr-un tipar vechi: tot ce leagă concret Moldova de România trece, de regulă, prin Ungheni.
Pe șine, orașul e de un secol și jumătate poarta feroviară spre Iași și mai departe spre Europa — dar și locul unde trenurile se opresc pentru o „vamă tehnică” unică: aici se întâlnesc ecartamentul larg de 1.520 mm, moștenit din perioada sovietică, și cel european de 1.435 mm, așa că garniturile își schimbă boghiurile înainte de a trece Prutul. Asta urmează să se schimbe: linia Iași–Ungheni, de 25 de kilometri, va deveni prima cale ferată electrificată din Republica Moldova, cu lucrări programate între iunie 2026 și iunie 2028, tot cu bani europeni (un grant de 33,8 milioane de euro), pentru viteze de până la 140 km/h. Pe aceeași rută, trenul de pasageri Ungheni–Iași a fost repus în circulație zilnică în ianuarie 2023, după ce dispăruse din 2018; îl operează CFR Călători, în două curse pe zi, cu o călătorie de o oră și 35 de minute.
Pe conducte, povestea e identică: gazoductul care a scos Moldova din dependența de gazul rusesc a fost inaugurat tot la Ungheni, în 2014, și extins până la Chișinău în 2021. În criza din 2022, când Gazprom a redus livrările, el a fost — în cuvintele fostului ministru al energiei Victor Parlicov — un „colac de salvare”, permițând Moldovei să cumpere gaz de pe piața europeană; din finalul lui 2023, țara a renunțat complet la gazul rusesc. Gaz, cale ferată, iar acum șosea: aceeași poartă, la Ungheni.
Podul din 1877 și legenda Eiffel
Tot la Ungheni stă și cel mai vechi simbol al legăturii peste Prut: podul feroviar metalic, ridicat în anii 1874–1876 și folosit intens în Războiul Ruso-Turc din 1877–1878. Orașul îl cunoaște drept „Podul Eiffel” — nume pe care Consiliul municipal Ungheni l-a oficializat în 2012.
Atribuirea e însă disputată. Publicații de istorie precum historia.ro susțin că podul a fost proiectat și construit de inginerul francez Gustave Eiffel. Alte surse, între care enciclopedia Wikipedia, notează că atribuirea către Eiffel este „în mod eronat” și că adevăratul autor ar fi inginerul rus Nikolai Beleliubski. Cert este doar numele cu care a rămas în memoria locului — și faptul că, de aproape 150 de ani, prin Ungheni trece firul care unește Iașiul de Chișinău.
Acest articol se bazează pe comunicatul Moldpres, pe decizia Guvernului privind punctul de trecere Ungheni–Ungheni și pe surse publice verificate privind podul, calea ferată și gazoductul. Redacția va solicita autorităților termenele actualizate ale lucrărilor și datele de trafic la noul punct de frontieră și va publica răspunsurile.