Primăria orașului Cornești a anunțat, duminică seara, 5 iulie, că a finalizat extinderea rețelei de alimentare cu apă și de canalizare pe strada Ștefan cel Mare, de la Popas. Lucrarea a inclus și trecerea conductelor pe sub drumul național R1 Chișinău–Ungheni, la kilometrul 77+215, printr-un foraj făcut fără a săpa șanț la suprafață. Pentru gospodăriile din zonă, asta înseamnă că se pot racorda la apeductul public centralizat.
„Metoda închisă” pe care o menționează primăria este, de regulă, forajul orizontal dirijat: conducta e trasă pe sub carosabil fără a deschide o tranșee și fără a întrerupe circulația. La o traversare de drum național, procedeul evită tăierea îmbrăcămintei rutiere — care ar slăbi structura șoselei — și ține traficul deschis. R1, care leagă Chișinăul de Ungheni și Sculeni și trece prin Cornești la circa 28 de kilometri de municipiul Ungheni, este administrat de „Administrația Națională a Drumurilor”, autoritatea care avizează amplasarea rețelelor în zona drumurilor naționale.
Un proiect pornit prin „Satul European”
Extinderea nu este un proiect izolat. Rețeaua de apă și canalizare a orașului Cornești — împreună cu satul Romanovca, care ține de aceeași primărie — a fost construită prin programul guvernamental „Satul European”, într-un proiect care a prevăzut un apeduct, o rețea de canalizare și o stație de epurare. Potrivit Oficiului Național de Dezvoltare Regională și Locală (ONDRL), statul a alocat pentru el circa 4,5 milioane de lei prin Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală; din acești bani s-au ridicat un rezervor de apă de 1000 de metri cubi și o stație de epurare de 300 de metri cubi pe zi. Tot ONDRL arată că, prin acest proiect, peste 300 de gospodării din Cornești și circa 70 din Romanovca au primit apă la robinet, iar 490 de gospodării din Cornești au fost racordate la canalizare.
Consiliul orășenesc Cornești a pregătit terenul juridic al proiectului pe parcursul mai multor ani. În 2021 a aprobat delegarea serviciului public de apă și canalizare printr-un acord de asociere, iar în 2024 și 2025 a actualizat și a modificat proiectul tehnic de execuție, potrivit deciziilor publicate în Registrul de stat al actelor locale.
Primara Angela Vatamaniuc descria, la lansarea proiectului, lipsa apei și nefuncționarea sistemelor drept cele mai grave probleme ale orașului.
Ce nu a spus primăria
În anunțul de pe Facebook, primăria nu a făcut public cât a costat această etapă — extinderea de pe strada Ștefan cel Mare și traversarea drumului R1 — și nici cine a executat forajul. Nu a fost numit nici operatorul care va întreține rețeaua și va emite facturile locuitorilor racordați. Orașul Cornești are propria stație de epurare, în timp ce operatorul regional „Apă-Canal Ungheni” deservește municipiul Ungheni și câteva localități învecinate.
De ce contează pentru un întreg raion
Miza depășește o singură stradă. La nivel de țară, apeductul public ajunge în circa 69% dintre localități, dar canalizarea centralizată rămâne partea rară a infrastructurii: doar 164 de localități — 10,7% — aveau rețea publică de canalizare la finele lui 2025, potrivit Biroului Național de Statistică, iar în regiunea Centru, din care face parte Cornești, proporția coboară la 12,6%. Cu o stație de epurare și sute de gospodării deja racordate, orașul se numără printre puținele localități din zonă cu serviciu complet — apă și canalizare.
Investiția vine, în plus, într-un raion care pierde oameni. Populația raionului Ungheni a scăzut de la circa 96.000 de locuitori în 2014 la circa 74.500 în 2025, potrivit BNS — un context în care accesul la utilități de bază cântărește în decizia gospodăriilor de a rămâne pe loc.
Sub anunțul primăriei, mai mulți locuitori au salutat lucrarea și au cerut ca rețeaua să ajungă și în alte zone ale orașului.