Actualizare — 31 iulie 2026. Inspectoratul de Poliție Ungheni a răspuns solicitării redacției și a lămurit golurile din textul de mai jos, publicat pe 27 iulie. Cele două spații sunt diferite: în camera de audiere amenajată în 2014 nu a mai fost audiat niciun minor din 2017, iar biroul inaugurat pe 24 iulie 2026, cu circa 42 de mii de lei de la Ambasada Regatului Țărilor de Jos, nu e destinat audierilor și nu corespunde articolului 110¹ din Codul de procedură penală. Titlul și capitolele afectate au fost actualizate.
La Inspectoratul de Poliție Ungheni a fost inaugurată o cameră prietenoasă copiilor, a anunțat Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova. Potrivit ambasadei, camera face parte dintr-un proiect de prevenire a violenței sexuale împotriva copiilor, implementat de Elena Bădărău — psiholog la Inspectoratul de Poliție Călărași, potrivit unui interviu acordat Radio Chișinău, și prezentată de ambasadă drept „Tulip Youth Ambassador” — și de ReStart Social. Inaugurarea a avut loc „săptămâna trecută”; data exactă nu apare în anunț.
Inaugurarea a avut loc pe 24 iulie 2026, a precizat ulterior inspectoratul, într-un răspuns la solicitarea redacției. Tot el a lămurit ce este spațiul: nu o cameră de audiere, ci un birou pentru activități de prevenire și pentru ca cei mici să aibă unde aștepta în sediul poliției. Documentele oficiale arată că Inspectoratul de Poliție Ungheni are o cameră de audiere a minorilor, separată, amenajată din 2014, și că raionul rămâne, până cel puțin în 2027, în afara rețelei de centre regionale de tip Barnahus.
Camera din 2014 există — dar nu s-a mai audiat nimeni în ea din 2017
Într-un răspuns oficial trimis în 2017 Centrului de Investigații Jurnalistice, semnat de șeful de atunci al Inspectoratului General al Poliției, Alexandru Pînzari, poliția scria că în 2014 fuseseră deschise opt camere de audiere a minorilor în inspectoratele din Ceadîr-Lunga, Ungheni, Edineț, Criuleni, Căușeni și în trei sectoare din Chișinău, „dintre care 2 camere funcționale pentru audierea minorilor în condiții speciale, acestea fiind amenajate în Inspectoratele de poliție Căușeni şi Ungheni”.
Cu alte cuvinte, din opt camere deschise, doar două erau efectiv funcționale pentru audierea în condiții speciale — iar una dintre ele era la Ungheni.
Același document dă și cifrele de folosire: „În IP Ungheni în anul 2014 au fost audiaţi în camera special amenajată 11 minori, în 2015 — 11 şi în anul 2016 — 18 persoane.” Adică 40 de minori audiați acolo în condiții speciale, în trei ani. Pentru Căușeni, cealaltă cameră funcțională, poliția scria că în 2014 și 2015 nu s-a ținut evidența, iar în 2016 au fost audiați 29 de minori. Documentul nu precizează tipul cauzelor — audierea în condiții speciale se folosește și în dosare de trafic de copii, și de violență în familie, nu doar în cele cu caracter sexual. Potrivit aceluiași răspuns, antreprenorul „Cons Eurostil” SRL „a executat lucrări de reparaţie” la camera de la Ungheni, pentru 56.532,89 lei.
Ce s-a întâmplat după 2016 a spus-o inspectoratul, în răspunsul din 31 iulie: „Din anul 2017 – prezent, în biroul la care faceți referire, nu au fost audiați minori, deoarece acțiunea respectivă se desfășoară în incinta Judecătoriei Ungheni și de către judecătorul de instrucție.” Camera rămâne acolo, dar practica s-a mutat — ceea ce e conform legii, fiindcă audierea în condiții speciale se face de judecătorul de instrucție. Pentru un copil din raion, asta înseamnă că drumul nu mai trece pe la sediul poliției, ci pe la judecătorie.
Tot acolo, poliția a lămurit și relația dintre cele două spații, pe care documentele publice nu o arătau: „Biroul amenajat, nu este destinat audierilor în condiții speciale a minorilor, și nu este biroul la care faceți referire, amenajat în anul 2014.” Sunt, așadar, două încăperi diferite, cu rosturi diferite.
Ce este, de fapt, biroul inaugurat pe 24 iulie
Nu o cameră de audiere. Inspectoratul o spune fără ocolișuri: biroul „nu îndeplinește condițiile de audiere a minorilor și nu corespunde cerințelor din prevederile art. 110¹ cod de procedură penală”. Rostul lui e altul — un spațiu în care poliția să desfășoare activități de prevenire și un mediu prietenos pentru copiii care așteaptă în sediul inspectoratului.
Lucrările și dotarea au fost finanțate de Ambasada Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova și au costat „aproximativ 42 mii lei”, potrivit aceluiași răspuns. Pentru comparație, reparația camerei de audiere din 2014 costase 56.532,89 lei.
Proiectul din care face parte biroul urmărește consolidarea capacităților de prevenire, identificare și intervenție în cazurile de abuz sexual asupra copiilor. În cadrul lui sunt prevăzute lecții de informare pentru elevii din instituțiile de învățământ din raion și sesiuni de instruire pentru cadre didactice, angajați ai poliției și membri ai echipelor multidisciplinare — despre recunoașterea semnelor de abuz sexual, comunicarea cu minorii și mecanismele de raportare.
Ce înseamnă, de fapt, „audiere în condiții speciale”
Termenul are un conținut precis în lege. Spațiul trebuie să fie, potrivit Centrului Național de Prevenire a Abuzului față de Copii, „o combinaţie de două camere – camera de audiere și camera de vizualizare”: copilul stă cu un singur specialist instruit, iar judecătorul de instrucție, procurorul, avocații și psihologul urmăresc din camera alăturată, prin legătură audio-video. Discuția se înregistrează.
Miza practică pentru un copil din raion e chiar aici: audierea „se realizează doar o singură dată, la etapa de urmărire penală”. Fără un astfel de spațiu, un copil ajunge să repovestească aceeași traumă de mai multe ori, în fața mai multor oameni. Regula acoperă obligatoriu copiii sub 14 ani în cauzele privind infracțiuni cu caracter sexual, traficul de copii sau violența în familie, iar specialiștii o recomandă și pentru cei între 14 și 18 ani.
Rețeaua specializată ajunge în regiunea Centru abia în 2027
Standardul spre care merge Moldova nu e camera din inspectorat, ci centrele regionale de tip Barnahus, unde copilul victimă găsește într-un singur loc audierea, examinarea medicală, consilierea psihologică și asistența juridică. Rețeaua are deocamdată două centre: unul la Bălți, pentru nord, și unul la Cahul, inaugurat pe 19 mai 2026, care deservește nouă unități administrativ-teritoriale din sud — Comrat, Ceadîr-Lunga, Vulcănești, Cahul, Leova, Cimișlia, Basarabeasca, Cantemir și Taraclia.
Raionul Ungheni nu e în aria centrului de la Cahul. Centrul pentru regiunea Centru, care ar urma să-l acopere, e programat la Chișinău abia până la sfârșitul anului 2027, potrivit procesului-verbal al Comisiei specializate Lanzarote din decembrie 2025. Până atunci, în regiunea Centru funcționează serviciul „Amicul”, unde — împreună cu centrul de la Bălți — sunt realizate aproximativ 60% dintre audierile în condiții speciale din țară, de experți contractați de Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii, a informat, în aceeași ședință, președinta CNPAC, Daniela Sîmboteanu.
Tot acolo, Inspectoratul General al Poliției a consemnat că „există dificultăți în organizarea audierii în condiții adaptate copilului, inclusiv din cauza numărului insuficient de camere de audiere conforme standardelor”. În aceeași ședință, poliția a raportat că, la nivel național, în 2025, până la data raportării, fusese începută urmărirea penală în 379 de cauze privind violența sexuală comisă asupra minorilor, dintre care 175 finalizate, și că victimele minore reprezintă 71,4% din totalul victimelor infracțiunilor care vizează viața sexuală.
La Ungheni, serviciul integrat primește femei de la 18 ani
Există la Ungheni un serviciu construit exact pe modelul „totul într-un singur loc” — dar nu pentru copii. Prin Hotărârea de Guvern nr. 508 din 19 iulie 2023, în oraș a fost lansată pilotarea Serviciului integrat regional pentru victimele violenței sexuale, amplasat pe teritoriul Spitalului Raional Ungheni, care deservește șase raioane: Ungheni, Nisporeni, Călărași, Fălești, Telenești și Sângerei. Serviciul e activ — în iunie a organizat ateliere de informare pentru 46 de femei din raion.
Regulamentul lui e explicit: „În Serviciul integrat se admit femeile, victime ale violenței sexuale, începând cu vârsta de 18 ani.” Același punct prevede o singură excepție, restrânsă, pentru beneficiarii care corespund statutului juridic și social prevăzut la art. 14 alin. (2) din Codul familiei.
Așa arată harta pentru un copil din raionul Ungheni care ajunge victimă sau martor: audierea în condiții speciale se face la Judecătoria Ungheni, de judecătorul de instrucție — camera amenajată în 2014 la inspectorat nu mai e folosită pentru asta din 2017 —, serviciul integrat de la spital primește femei de la 18 ani, iar centrul regional de tip Barnahus care ar urma să acopere zona e programat abia până la sfârșitul lui 2027.
Datele despre biroul inaugurat pe 24 iulie — destinația, conformitatea cu articolul 110¹, finanțatorul, costul — și cele despre folosirea camerei din 2014 după 2017 provin din răspunsul oficial nr. 34/54-12055 din 31 iulie 2026 al Inspectoratului de Poliție Ungheni, semnat de comisar-șef Vasile Burlacu, la o solicitare a redacției întemeiată pe Legea nr. 148/2023. Evenimentul e relatat pe baza postării oficiale a Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova, singura sursă publică a inaugurării la momentul publicării. Datele istorice despre camera de audiere de la Ungheni provin dintr-un răspuns oficial al Inspectoratului General al Poliției din 2017, document scanat citit prin recunoaștere optică de text. Cadrul legal e redat după explicațiile Centrului Național de Prevenire a Abuzului față de Copii, iar cifrele privind cauzele penale din 2025 și ponderea audierilor — după procesul-verbal al Comisiei specializate Lanzarote, publicat de Ministerul Afacerilor Interne. Fotografia a fost publicată de ambasadă.