Proiectul feroviar pe care Ungheniul îl urmărește de luni de zile a trecut de la hârtie la procedură. Calea Ferată Română a publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) anunțul de participare pentru proiectarea și execuția electrificării liniei Iași–Frontieră — exact pasul pe care explainerul nostru de acum o săptămână îl anunța drept „următorul”, notând că data licitației nu era încă publică. Acum este.
Anunțul, înregistrat sub numărul CN1093934, a fost publicat pe 29 iunie de Sucursala Regională CF Iași a CFR. Contractul scos la concurs este unul de tip „proiectare și execuție”: același antreprenor face întâi proiectul tehnic, apoi lucrările. Termenul de depunere a ofertelor este 5 august 2026, ora 15.00.
Ce se scoate, de fapt, la licitație
Obiectul contractului este electrificarea integrală a tronsonului Socola–Ungheni — circa 23,4 kilometri pe partea românească, de la nodul feroviar Iași până la Prut — plus o serie de lucrări de „modernizare ușoară”: eliminarea restricțiilor de viteză prin înlocuirea cadrului de cale (șină, prinderi, traverse, piatră spartă), schimbarea aparatelor de cale, reabilitarea peroanelor din stații și a podurilor, podețelor și trecerilor la nivel de pe traseu.
Calendarul prevăzut în documentație este de 9 luni pentru proiectare și 18 luni pentru execuția lucrărilor, cu o garanție de 60 de luni — de unde și durata totală a contractului, de 89 de luni, care include și perioadele de garanție și de închidere.
Două cifre care par să se bată cap în cap — și de ce nu se bat
Cine a urmărit subiectul a văzut două sume diferite. Guvernul de la București a aprobat, pe 18 iunie, indicatori tehnico-economici de circa 495,3 milioane de lei; anunțul de licitație vorbește acum despre 289,55 milioane de lei fără TVA. Nu e o contradicție: prima cifră este investiția totală de pe partea românească — cu TVA, cu proiectare, supervizare și cheltuieli neprevăzute — iar a doua este strict valoarea estimată a contractului scos la concurs. Ambele se referă la latura românească a proiectului.
Banii vin în proporții egale: jumătate dintr-un grant european prin programul „Connecting Europe Facility”, jumătate de la bugetul de stat român. Documentația de licitație confirmă, negru pe alb, ceea ce a fost de la început miza pentru Ungheni: finanțarea a venit ca rezultat al unei aplicații comune România–Republica Moldova, depusă sub titlul de proiect „IUBorder” — adică Iași–Ungheni Border.
Partea moldovenească, încă la documentație
Licitația publicată acum acoperă numai malul drept al Prutului, până la frontieră. Pe partea moldovenească, lucrurile sunt mai în urmă: Calea Ferată din Moldova era, la sfârșitul lunii iunie, la stadiul de expertiză tehnică a podului „Eiffel” și de pregătire a documentației după standarde europene. Partea moldovenească a investiției — în jur de 7,2 milioane de euro pentru pod și pentru circa 2 kilometri de catenară în zona stației Ungheni — e mult mai mică decât cea de pe malul drept. O licitație separată, pe teritoriul Republicii Moldova, a fost anunțată de oficiali ca urmând „în câteva zile”, însă la momentul redactării nu fusese încă publicată.
Rămâne și avertismentul de bun-simț, valabil pentru orice proiect mare de infrastructură: o licitație publicată nu înseamnă nici contract semnat, nici utilaje pe teren. După 5 august urmează evaluarea ofertelor, eventualele contestații și abia apoi atribuirea — iar de-abia după aceea încep cele nouă luni de proiectare și cele optsprezece de lucrări. Vechiul calendar, care vorbea despre lucrări începute chiar în vara lui 2026, a alunecat deja.
Cu aceste rezerve, sensul pasului de pe 29 iunie rămâne însă clar: linia care va aduce, pentru prima dată, curentul electric pe șinele dinspre Moldova a ajuns oficial pe masa constructorilor. Iar capătul ei dinspre răsărit este la Ungheni.