Sâmbătă, 4 iulie, Târgul Universităților din România a poposit la Ungheni — una dintre opririle ediției a XV-a, organizată de Federația Tinerilor Basarabeni din România, care a trecut în aceste zile prin Chișinău, Bălți, Ungheni și Comrat. Peste 15 universități românești și-au dus oferta direct în fața tinerilor din Republica Moldova, iar Direcția Educație Ungheni a anunțat evenimentul și i-a invitat pe elevii de gimnaziu și liceu din oraș.
Pentru un absolvent de liceu din Ungheni, un asemenea târg nu e o curiozitate, ci o poartă foarte concretă. Ungheniul este oraș de graniță, iar cel mai apropiat mare centru universitar — Iașiul — se află la circa 45 de kilometri pe șosea, adică doar vreo 20 în linie dreaptă, peste Prut. A studia „peste Prut” nu înseamnă, pentru un unghenean, o plecare la capătul lumii, ci un drum de cel mult o oră–două, cu tot cu trecerea frontierei. Iar statul român sprijină acest drum cu locuri și burse dedicate. Iată cum funcționează.
Locuri fără taxă și burse: ce oferă „românii de pretutindeni”
Universitățile de stat din România organizează anual un concurs de admitere dedicat „românilor de pretutindeni”, categorie în care intră și cetățenii Republicii Moldova. El acoperă studiile de licență, master și doctorat, plus un an pregătitor de limba română pentru cine are nevoie.
Locurile vin în trei feluri: fără taxă și cu bursă lunară; fără taxă, dar fără bursă; sau cu taxă, plătită în lei. Ele se distribuie în ordinea descrescătoare a mediei de admitere — cu cât media e mai mare, cu atât cresc șansele la un loc bugetat.
La nivel de țară, statul român oferă anual în jur de 5.000 de locuri în universități pentru tinerii din Republica Moldova, la care se adaugă circa 1.500 în licee — o cifră vehiculată constant, ca angajament de durată, chiar dacă numărul concret pe fiecare universitate se stabilește în fiecare an, prin autonomie universitară. Cine prinde un loc „la buget cu bursă” poate primi o bursă de român de pretutindeni de aproximativ 900 de lei românești pe lună, pe toată durata studiilor; la ea se pot adăuga burse de merit sau sociale, care variază de la o universitate la alta (valori orientative din 2024 — de verificat în regulamentul fiecărei instituții).
Cum se aplică: platformă online, calendar și acte
Fiecare universitate are propria metodologie, dar calendarul de la Iași dă o idee despre cum arată drumul. La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, cea mai apropiată de Ungheni, înscrierea se face exclusiv online, pe platforma eadmitere.uaic.ro. Pentru 2026, preînscrierea a început pe 30 martie, înscrierea propriu-zisă are loc între 13 și 18 iulie, iar rezultatele se anunță între 19 și 31 iulie.
Dosarul cere un certificat de competență lingvistică de limba română, de nivel minim B1 (sau studii făcute în limba română), iar diploma moldovenească trece, de regulă, printr-o verificare de autenticitate. Un detaliu util pentru ungheneni: declarația de asumare a identității culturale române, cerută de regulă, nu este obligatorie pentru candidații cu cetățenie română sau moldovenească — deci majoritatea absolvenților de aici sunt scutiți de ea.
Iașiul nu e singura opțiune apropiată. Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași a scos 320 de locuri pentru români de pretutindeni la admiterea din 2026, iar Universitatea din Suceava, din nord-estul României, alocă și ea sute de locuri cu bursă. Fiindcă termenele și numărul de locuri diferă de la o universitate la alta, calendarul exact se verifică pe pagina fiecăreia.
Ce înseamnă asta pentru Ungheni
Ruta spre universitățile românești nu e una teoretică. România găzduiește aproximativ 4 din 5 studenți moldoveni care aleg să învețe în Uniunea Europeană; în total, în jur de 14.500 de tineri din Republica Moldova erau înscriși în universități din UE, potrivit datelor Eurostat din 2023. Pentru un raion de graniță ca Ungheniul, unde Iașiul e mai aproape decât multe orașe din Moldova, drumul peste Prut e unul firesc.
Alegerea are însă și un revers. Fiecare tânăr plecat la studii dincolo de graniță e o întrebare deschisă pentru comunitate — se întoarce sau nu. Iar oferta din România concurează cu cea de acasă: în anul de studii 2025–2026, universitățile din Republica Moldova numărau 62,9 mii de studenți, cu aproape 7% mai mulți decât în anul precedent — semn că și învățământul superior de acasă rămâne o opțiune în creștere.
Pentru absolventul de liceu din Ungheni, târgul din 4 iulie a fost, în fond, o hartă: unde poate merge, cât costă — sau nu costă — și până când trebuie să se înscrie. Restul deciziei, acasă ori peste Prut, rămâne al lui.
Datele despre Târgul Universităților din România și traseul ediției a XV-a provin din anunțul organizatorului, Federația Tinerilor Basarabeni din România, și din comunicarea Direcției Educație Ungheni. Cadrul „români de pretutindeni” și tipurile de locuri sunt descrise de Ministerul Educației din România; calendarul, platforma și actele — de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, ca reper pentru zona apropiată de Ungheni. Cifra de circa 5.000 de locuri anuale este un ordin de mărime vehiculat constant, nu o alocare fixată printr-un act unic pentru anul curent; valorile burselor sunt orientative (2024). Numărul de studenți moldoveni în UE provine din date Eurostat (an de referință 2023), iar cel al studenților din Republica Moldova — de la Biroul Național de Statistică, care publică indicatori de educație doar la nivel național, nu raional. Imaginea de copertă este generată cu inteligența artificială și are rol ilustrativ.