Parlamentul a adoptat vineri, 4 septembrie, în lectura a doua, legea care instituie un regim provizoriu de licențiere a importului de culturi cerealiere și oleaginoase. Au votat 53 de deputați, toți din fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate; opoziția nu a susținut proiectul.
Regimul va funcționa până la 31 octombrie 2026, fără posibilitatea prelungirii. Legea nu se aplică încă: intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial. Textul votat nu e încă public — prevederile de mai jos sunt cele confirmate concordant de relatările din plen și de avizul Guvernului din 26 august; Promo-LEX confirmă numărul proiectului și calendarul celor două lecturi.
Ce a mai rămas din proiectul inițial
Proiectul de lege nr. 290 aparține deputatului Serghei Ivanov (Partidul Nostru), președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură și industrie alimentară, și prevedea licențierea până la 31 decembrie 2027, cu posibilitatea Guvernului de a o prelungi. În varianta votată, termenul a scăzut la 31 octombrie 2026, iar clauza de prelungire a dispărut.
A doua modificare privește cine decide: din comisia care va examina cererile de licență au fost excluși reprezentanții asociațiilor agricole — producători, procesatori, crescători de animale și exportatori. Comisia va fi formată din reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, ai Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării și ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.
Cine va putea cere licența
Licența de import se va elibera gratuit. O vor putea solicita persoanele fizice și juridice care se ocupă cu creșterea animalelor, fabricarea uleiurilor și grăsimilor, a produselor de morărit sau a preparatelor pentru hrana animalelor de fermă.
Restricția care schimbă calculul: cine primește licența nu va avea dreptul să comercializeze sau să exporte marfa importată. Cerealele intrate pe licență rămân materie primă pentru propria activitate.
Practic, licențierea îi închide drumul comerciantului și îi lasă procesatorului o cerere de făcut: doar el o va putea depune, dar decizia rămâne la comisie.
Ce înseamnă asta în raionul Ungheni
Raionul stă în ambele tabere, iar legea trage linia între ele după activitate.
De partea celor protejați sunt cultivatorii: 16.889 de hectare de cereale și 10.010 hectare de floarea-soarelui (2025), cu randamente peste media națională — 33 de chintale la hectar la cereale în 2024, față de 28,4 la nivel de țară.
De partea celor care vor putea cere licența sunt procesatorii și fermele de animale — morăritul, fabricile de uleiuri și de nutrețuri, crescătorii. Datele Biroului Național de Statistică arată că, la 1 ianuarie 2026, raionul Ungheni avea 2.681 de bovine (dintre care 1.738 de vaci), 6.914 porcine și 18.161 de ovine și caprine.
Un detaliu din aceleași date arată unde crește cererea de furaj: la porcine, efectivul din întreprinderile agricole și gospodăriile țărănești a urcat de la 1.502 capete în 2024 la 2.310 în 2025 și 3.274 la începutul lui 2026. Cifra trebuie citită însă de la capătul celălalt al seriei: în 2023, același segment avea 7.300 de capete, iar efectivul total de porcine al raionului a căzut atunci de la 11.751 la 5.524 într-un singur an. Creșterea din ultimii doi ani e o revenire după prăbușire, nu un salt peste nivelul de dinainte — segmentul comercial e încă sub jumătate din cât era acum trei ani. E, oricum, partea care cumpără cereale mai degrabă decât să le producă în ogradă.
Autorul proiectului: „o lege castrată total”
Serghei Ivanov a criticat modificările înainte de ședința plenară de vineri:
Practic, mi s-a spus schimbat integral, conceptual toată legea. Practic, s-a transformat dintr-o lege viabilă, care oferea baza ca să poată fi prelungită și folosită în interes național, într-o lege care va fi valabilă doar o lună de zile. Mie îmi pare foarte rău că s-a ajuns de la o idee și o doleanță a agricultorilor la o lege castrată total, care nici nu s-a născut, dar deja din start s-a omorât. Serghei Ivanov, deputat, autorul proiectului de lege
Deputatul a anunțat că nu retrage proiectul și că va pregăti amendamente separate, inclusiv pe termenul de aplicare, după consultări publice.
Majoritatea: termenul scurt apără procesatorii
Deputatul PAS Radu Marian a argumentat că reducerea termenului, susținută și de Guvern, caută un echilibru: până la 31 octombrie exportatorii apucă să-și vândă floarea-soarelui, fără ca restricțiile să rămână mult timp în dauna procesatorilor din zootehnie și avicultură.
Tot Marian a cerut public ca deputații care au afaceri cu cereale sau oleaginoase să declare acest lucru atunci când promovează proiecte ce le-ar avantaja companiile, și i-a numit pe Serghei Ivanov și Sergiu Stefanco, ambii fermieri. Relatările ședinței nu conțin o reacție a celor doi la această afirmație; cuvintele lui Ivanov de mai sus au fost rostite pentru jurnaliști, înainte de ședința de vineri. Replica a venit de la președintele „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, care a numit afirmația „o declarație aberantă” într-o declarație pentru NewsMaker, susținând că cei doi execută solicitările agricultorilor care i-au votat.
Deputatul PAS Dorin Istratii, care a prezentat proiectul în lectura a doua, a amintit că pe 21 august 2026 mai multe organizații din sectorul zootehnic și patronal au depus o petiție cu obiecții față de proiect, avertizând că materia primă mai scumpă se transferă în prețuri mai mari la carne și la floarea-soarelui. Organizațiile semnatare nu sunt nominalizate în relatările ședinței.
Fermierii anunță că vor cere prelungirea
„Forța Fermierilor” susține că termenul până la 31 octombrie nu ajunge: presiunea importurilor ieftine din Ucraina ar putea ține cel puțin patru luni, pentru că dificultățile de export îi împing pe fermierii ucraineni să vândă la prețuri foarte mici. Asociația anunță că, dacă situația prețurilor din regiune nu se schimbă, va cere prelungirea licențierii cel puțin până la 31 decembrie 2026 și că e pregătită să organizeze proteste.
Organizația mai cere ca ședințele comisiei de licențiere să fie publice și anunțate cu cel puțin două zile înainte — o cerere legată direct de excluderea asociațiilor din comisie.
Cum a fost votată legea
Asociația Promo-LEX, care monitorizează ședințele Parlamentului, a consemnat o neconcordanță de procedură. Proiectul nr. 290 fusese aprobat pe ordinea de zi pentru examinare în prima lectură, care a avut loc pe 3 septembrie. A doua zi a apărut pe agendă pentru lectura a doua, fără ca trecerea la o nouă etapă să fie reflectată într-o modificare a ordinii de zi supusă votului plenului.
Examinarea proiectului în lectura a doua ridică semne de întrebare privind respectarea procedurii de modificare a ordinii de zi, în condițiile în care ordinea de zi aprobată prevedea examinarea acestuia doar în prima lectură. Promo-LEX, Sinteza ședinței plenare din 4 septembrie 2026
Promo-LEX amintește că, potrivit articolului 46 alineatele (1) și (3) din Regulamentul Parlamentului, modificarea ordinii de zi se supune votului plenului. Până la publicarea acestui articol, Parlamentul nu reacționase public la constatare.
În aceeași ședință, reprezentanții a patru fracțiuni din opoziție au criticat ritmul accelerat de examinare și timpul insuficient pentru amendamente. Aceeași monitorizare notează însă și partea cealaltă: toate proiectele de lege fuseseră examinate de comisiile parlamentare sesizate în fond înainte de ziua ședinței, iar rapoartele lor erau disponibile înainte de vot. Din opt proiecte votate pe 4 septembrie, șapte au trecut în prima lectură și doar unul — cel privind licențierea — în lectura a doua.
Calendarul
Legea trebuie promulgată și publicată în Monitorul Oficial ca să intre în vigoare. Termenul-limită al regimului, 31 octombrie, e însă fix: nu se decalează în funcție de data publicării. Cu cât publicarea întârzie, cu atât fereastra în care licențele pot fi cerute și folosite e mai scurtă decât cele opt săptămâni rămase de la vot.
Din raionul Ungheni nu a apărut până acum nicio poziție publică a morarilor sau a fermelor de animale — cei care vor putea cere licența. Reacțiile de până acum vin de la organizațiile naționale de profil: „Forța Fermierilor” de partea cultivatorilor, organizațiile din zootehnie și patronate prin petiția din 21 august.