Prim-ministrul Alexandru Munteanu s-a întâlnit pe 19 iunie, la Guvern, cu un grup de producători agricoli — reprezentanți ai Federației Naționale a Fermierilor și ai Asociației „Femei pentru Agricultură Rezilientă”. Pe masă au stat probleme operaționale ale fermei: gestionarea riscurilor, accesul la finanțare în condiții avantajoase, forța de muncă la muncile sezoniere și Legea zilierilor, politica fiscală aflată acum în consultare, raportarea și digitalizarea datelor și ajustarea Legii insolvenței și a Codului de executare, pe care fermierii o reclamă ca fiind împovărătoare. „Agricultorii nu cer lucruri imposibile. Vor predictibilitate, reguli corecte și un dialog constant”, a rezumat premierul.
Lista sună tehnic și îndepărtat. Devine concretă în clipa în care o pui pe harta unui raion ca Ungheniul.
Cât de agricol e, de fapt, Ungheniul
Cifrele Biroului Național de Statistică pentru 2025 arată un raion construit pe pământ. Aproape 17.000 de hectare (mai exact 16.889) sunt semănate cu cereale și leguminoase, din care 9.220 de hectare cu grâu și 6.500 cu porumb. Floarea-soarelui ocupă singură 10.010 hectare. Departe de a se restrânge, suprafața însămânțată a raionului a crescut în două decenii de la 19.408 hectare (2007) la 29.936 de hectare (2025). La acestea se adaugă 1.162 de hectare de livezi și 238 de vii.
Dar e un sector dus în spate, în bună parte, de oameni mici. Efectivul de animale al raionului stă covârșitor la gospodăriile populației, nu la ferme: din cele 18.161 de ovine și caprine, 97% sunt în curțile oamenilor. E exact profilul — mulți producători mărunți, puțin formalizați — pentru care temele de la întâlnirea cu premierul (acces la finanțare, raportare, digitalizare) nu sunt birocrație, ci linia care desparte „prinzi un sprijin” de „rămâi pe dinafară”.
Seceta nu e o vorbă: e în actele primăriilor
Cât de reală e „gestionarea riscurilor” despre care s-a vorbit la Guvern se vede în Registrul de Stat al Actelor Locale. Primăriile Pârlița și Măgurele din raionul Ungheni au instituit comisii care constată gradul de afectare a culturilor de secetă — proceduri pe care nu le pornești dacă pe câmp e bine.
Iar calendarul se suprapune fix peste actualitate. Schema națională de despăgubire pentru seceta din 2025, deschisă de Ministerul Agriculturii, vizează tocmai porumbul și floarea-soarelui — adică două dintre culturile de bază ale Ungheniului — afectate în proporție de cel puțin 50%, cu un termen de depunere care expiră chiar pe 22 iunie. La nivel de țară s-au întocmit 792 de acte de constatare pentru peste 56.000 de hectare. Câte dintre ele sunt din raionul Ungheni nu se poate spune încă: defalcarea pe raioane nu este publică.
Fermele care ies din registre
A doua temă de la întâlnire — raportarea și digitalizarea în agricultură — are și ea un corespondent local, mai puțin comod. Tot prin acte locale, primării din raion radiază din oficiu gospodăriile țărănești (de fermieri) inactive din registru. Cu alte cuvinte, filtrul de care depinde accesul la bani se aplică deja: cine nu e activ și formalizat dispare din evidențe — exact mecanismul descris în noul program de subvenții 2026–2030, care mută accentul de la „a deține pământ” la „a investi și a raporta”.
Calmul de la masă, tensiunea de pe câmp
Comunicatul Guvernului descrie un dialog așezat. Realitatea din teren e mai aspră: fermierii au ieșit în stradă în repetate rânduri, inclusiv în raionul Ungheni — au scos tractoarele împotriva saltului de TVA și au blocat vama Sculeni pe 25 iunie —, cu reclamații legate de despăgubiri, datorii la bănci și furnizori și riscul de insolvabilitate. Tocmai de aceea ajustarea Legii insolvenței, cerută explicit la Guvern, nu e un detaliu juridic, ci o chestiune de supraviețuire pentru gospodăriile îndatorate.
Pentru Ungheni, miza acestei întâlniri nu e o promisiune nouă, ci dacă vorbele de la masă ajung până la fermierul din Pârlița sau Sculeni — același pe care îl privește și creditul de 150 de milioane de euro din „Livada Moldovei 2”, și subvențiile de tip european de mâine.
Ce se aude doar pe câmp
Cât a încasat efectiv raionul Ungheni din subvenții și câți fermieri de aici au depus pentru ajutorul de secetă rămân cifre pe care Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură nu le publică defalcat pe raioane. La fel, vocea producătorilor ungheneni despre temele puse pe masă la Guvern lipsește din comunicatul oficial — și ea se aude cel mai bine pe câmp, nu în sala de ședințe.
Temele întâlnirii provin din comunicatul oficial al Guvernului din 19 iunie 2026. Cifrele agricole ale raionului Ungheni sunt din baza de date a Biroului Național de Statistică (date pe 2025, întreprinderi agricole și gospodării țărănești). Constatările de secetă și radierile de ferme provin din Registrul de Stat al Actelor Locale; schema de despăgubire — din comunicarea Ministerului Agriculturii. Datele defalcate pe raionul Ungheni privind subvențiile și dosarele de secetă nu erau publice la momentul redactării.