Guvernul a susținut marți, 26 august, reintroducerea licențierii importului de culturi cerealiere și oleaginoase — grâu, porumb, floarea-soarelui — ca măsură temporară de protejare a producătorilor agricoli autohtoni, valabilă până la 31 octombrie 2026.
Nu e, încă, o decizie în vigoare. Guvernul a emis un aviz favorabil pe un proiect de lege depus de deputatul Serghei Ivanov (Partidul Nostru, președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură). Parlamentul trebuie să voteze legea ca ea să intre în vigoare.
Ce înseamnă licențierea importului
Licențierea nu interzice importul — îl condiționează de o licență gratuită, emisă de Ministerul Agriculturii. Practic, cine vrea să importe grâu, porumb sau floarea-soarelui (cu excepția semințelor pentru însămânțare) trebuie să ceară o autorizație. Titularii licenței nu au dreptul să comercializeze sau să exporte marfa importată — ea rămâne pe piața internă.
Mecanismul nu e nou. Un regim similar a funcționat din octombrie 2023 până în 2026. În acea perioadă, Ministerul Agriculturii a distribuit 25 de licențe. După ce regimul a expirat, potrivit Serviciului Vamal, au fost importate doar 22 de tone de floarea-soarelui — „o cantitate care nu are un impact negativ asupra pieței interne”, constata autoritățile la momentul expirării.
De ce se revine la licențiere
Miza centrală e prețul. Grâul moldovenesc se vinde în prezent la 2,6–2,9 lei pe kilogram, în condițiile în care costul de producție depășește 3 lei. Grâul ucrainean ar intra pe piață la circa 2 lei pe kilogram. Fermierii vând deja sub cost — și se tem că recolta 2026, estimată la peste 3,5 milioane de tone la nivel național (din care circa 2 milioane exportabile), va presa și mai mult prețurile dacă nu există o barieră la import.
Asociația Forța Fermierilor, condusă de Alexandr Slusari, a amenințat cu proteste dacă până la 21 august nu apar progrese pe licențiere. Asociația consideră termenul de 31 octombrie „insuficient pentru protejarea pieței interne” și cere Parlamentului adoptarea legii cu posibilitate de prelungire.
Ce a tăiat Guvernul din proiectul inițial
Proiectul lui Ivanov propunea licențierea până la 31 decembrie 2027, cu posibilitate de prelungire cu încă 12 luni. Guvernul a redus termenul la 31 octombrie 2026 (două luni), fără posibilitatea prelungirii.
Motivul, din comunicatul Guvernului: „proiectul nu prezintă suficiente date care să demonstreze eficiența mecanismului de licențiere” și lipsesc evaluarea impactului, indicatorii de performanță și analizele comparative.
Premierul: „Decizia e 50/50”
Premierul Vasile Tofan recunoaște deschis că măsura nu e doar câștig:
Încercăm să limităm importuri mai ieftine pe piața locală. La prima vedere este o decizie foarte ușoară și vine să protejeze producătorii exportatori de cereale. Această decizie însă are și costuri: pe de o parte, noi ajutăm producătorii locali de cereale, pe de altă parte — sunt afectate alte industrii, de exemplu industria morăritului, zootehnia. Vasile Tofan, prim-ministrul Republicii Moldova
Riscul pe care îl numește premierul: dacă morăritul, creșterea animalelor și panificația își pierd competitivitatea, Moldova „riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum faina, carnea, laptele și uleiul.”
Ce produce raionul Ungheni
Raionul Ungheni cultivă 16.889 de hectare cu cereale și 10.010 hectare cu floarea-soarelui (date BNS, 2025). În 2024, întreprinderile agricole din raion au recoltat circa 35.000 de tone de cereale și 12.000 de tone de floarea-soarelui; la acestea se adaugă recolta gospodăriilor țărănești (încă circa 18.000 de tone de cereale).
Un detaliu contează: randamentul. Fermierii din Ungheni obțin la hectar mai mult decât media națională — 33 de chintale de cereale față de 28,4 la nivel de țară (+16%), și 17,1 chintale de floarea-soarelui față de 14,9 (+15%). Raionul produce eficient. Dar eficiența la câmp nu se traduce în preț: la 2,6–2,9 lei kilogramul de grâu, fermierul vinde sub cost.
Cealaltă parte: morăritul local
Premierul a numit-o, morăritul și zootehnia nu au reacționat încă public la măsura din 26 august. Dar impactul e simetric: un morar sau un crescător de animale din raion cumpără cereale ca materie primă — și licențierea le scumpește inputurile. Conform bazelor de date comerciale, în raionul Ungheni funcționează circa 22 de firme de morărit și prelucrare a cerealelor și oleaginoaselor.
Dilema care traversează raionul e aceeași cu cea națională, doar mai concentrată: Ungheni și produce cereale, și le prelucrează.
Tranzitul ucrainean trece prin Ungheni
Un fir separat, dar legat: cerealele ucrainene tranzitează Moldova pe calea ferată, spre portul Constanța. Gara Ungheni e pe acest coridor. Ucraina ar putea transporta până la 4,5 milioane de tone pe an pe această rută, iar din 10 august beneficiază de un discount feroviar de 50%. Fermierii se tem că o parte din cerealele în tranzit ajung, în realitate, pe piața internă.
Ce urmează
Proiectul de lege e acum la Parlament. Până la votul parlamentarilor, licențierea nu e în vigoare. Camera de Comerț și Industrie, prin președintele Sergiu Harea, a susținut condiționat măsura, avertizând să nu creeze bariere pentru alte industrii. Guvernul însuși avertizează că licențierea „trebuie verificată în raport cu angajamentele asumate de Republica Moldova în cadrul Acordului de Asociere cu UE.”