Un supliment al ziarului raional «Octombrie» a apărut de Ziua Limbii din 1990 cu textul integral al poemului «Limba noastră», un articol despre istoria Ungheniului și programul primei sărbători. Muzeul de Istorie și Etnografie din Ungheni a publicat scanurile celor patru pagini.
Zilele municipiului Ungheni s-au desfășurat pe 20–31 august. Sărbătoarea a început pe 20 august pentru un motiv precis: în această zi, în 1462, localitatea e pomenită pentru prima oară într-un act — acum 564 de ani. Programul a cuprins lansarea unui anuar de istorie locală, un festival de folclor și spectacole cu artiști cu rădăcini unghenene, iar pe 27 august au fost semnate două noi acorduri de înfrățire, cu municipiul Tulcea din România și cu orașul Izmit din Turcia.
La 4 iulie, American Corner Ungheni a marcat «Freedom 250» — 250 de ani de la independența SUA. În spatele unei recepții de o zi stă însă o istorie pe care puțini ungheneni o cunosc: un scenarist născut la Ungheni a scris «The Apartment» și a luat Oscar la Hollywood; prin gara Ungheni a trecut, în 1877, războiul ruso-turc, despre care a scris un ofițer american; din târgul de altădată s-a plecat spre New York și Philadelphia. Iar în ultimele trei decenii, America a lăsat urme concrete — de la stații de autobuz și o remiză de pompieri, până la un «Colțișor American» în bibliotecă. Un inventar documentat, cu ce s-a confirmat și ce a rămas doar legendă.
Astăzi, 2 iulie, se împlinesc 195 de ani de la nașterea lui Alexandru Bernardazzi — arhitectul-șef al Chișinăului din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, autorul a zeci de clădiri de referință, care a proiectat și a dăruit credincioșilor din Ungheni proiectul catedralei „Sf. Alexandru Nevski”, ridicată în 1903–1905 și devenită azi catedrală episcopală. O stradă din cartierul Tineretului îi poartă numele din 2005. Bonus: povestea are și o corectare — Bernardazzi nu s-a născut la Sankt Petersburg, cum circulă, ci la Piatigorsk, în Caucaz — și o curiozitate: aceeași stradă a purtat, la început, numele altui mare arhitect basarabean.
În vara lui 1931, o echipă de 55 de savanți condusă de sociologul Dimitrie Gusti a coborât într-un sat din actualul raion Ungheni și l-a studiat fir cu păr — primul sat basarabean „citit” științific. Fotograful campaniei, Iosif Berman, a lăsat imagini care au făcut istorie. La 95 de ani distanță, un fiu al satului, Vasile Șoimaru, le așează alături de fotografiile sale de azi. Expoziția se deschide joi, 25 iunie, la Biblioteca „Dimitrie Cantemir” din Ungheni.
La 34 de ani de la luptele din iunie 1992, comemorarea națională a celor căzuți în Războiul de pe Nistru poate fi citită și pe harta raionului Ungheni. Orașul își amintește la monument patru nume, dar lista oficială de stat — „Cartea Memoriei” — arată cel puțin nouă bărbați născuți în raion care au murit în acel an, mulți dintre ei la Tighina, chiar în zilele de iunie pe care le comemorăm acum. Triunghi.md le-a recuperat numele, satele și locul unde au căzut.
Guvernul a alocat peste 1,8 milioane de lei pentru a despăgubi șase persoane cărora regimul comunist le-a confiscat bunurile. Suma e mică, dar deschide o ușă spre o socoteală uriașă și nedusă până la capăt: numai în raionul Ungheni, catalogul oficial al victimelor totalitarismului adună mii de nume, din peste 60 de localități. Legea le dă dreptul la compensare victimelor și urmașilor — dar câți o cer cu adevărat?
