Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru (AGCC) a inclus raionul Ungheni într-un proiect național prin care statul își pune la punct evidența propriei averi. Între 16 și 26 iunie, conducerea agenției și specialiștii Cadastrului Bunurilor Imobile au făcut vizite de lucru în Chișinău și în 20 de raioane, printre care și Ungheniul, pentru un program care va delimita și înregistra proprietatea publică în 275 de localități din țară, până în 2028. Pentru un unghenean, asta sună a birocrație îndepărtată. În realitate, e exact hârtia fără de care o primărie nu poate face mare lucru cu un teren sau o clădire a ei.
Ce presupune, de fapt, proiectul
„Delimitarea proprietății publice” înseamnă două lucruri concrete: identificarea și înregistrarea în cadastru a bunurilor — terenuri și clădiri — care aparțin statului sau autorităților locale, și corectarea erorilor strecurate în timp în actele cadastrale. Beneficiari sunt autoritățile publice locale, de nivelul întâi și al doilea, dar și instituțiile centrale care administrează bunuri ale statului.
Potrivit notei de fundamentare a proiectului de hotărâre de guvern, lucrările acoperă la nivel național circa 206 mii de bunuri imobile publice rămase în afara evidenței, costă în jur de 96 de milioane de lei și se întind pe trei ani, 2026–2028. Tehnic, proiectul nu pornește un program nou, ci îl prelungește pe cel de delimitare existent din 2019, până în 2028, în temeiul Legii cadastrului și al Legii privind delimitarea proprietății publice. Executanții sunt AGCC și instituția publică „Cadastrul Bunurilor Imobile”.
„275 de primării” sau „275 de localități”?
Aici merită încetinit, fiindcă diferența nu e de nuanță. Comunicatul oficial repostat pe rețele vorbește despre „275 de primării”. Documentul de guvern care stă la baza proiectului spune însă altceva: „275 de localități” care nu fuseseră incluse în programul anterior de înregistrare funciară. Iar lista pe raioane este explicită — din raionul Ungheni sunt vizate 16 localități.
Or, raionul Ungheni are 33 de primării răspândite peste 74 de localități. Cele 16 sunt, așadar, o parte dintre satele și orașele raionului, nu 16 dintre cele 33 de administrații. Câte primării distincte cuprind aceste 16 localități nu reiese din document, iar lista lor nominală nu este, deocamdată, publică. E o precizare care contează: „toate primăriile” și „o parte dintre localități” nu spun același lucru despre cât de mare e, în realitate, problema.
De ce contează pentru un primar
Miza se vede cel mai bine pe un caz concret, petrecut chiar luna aceasta în raion. Pe 23 iunie, Consiliul Raional Ungheni a putut scoate la licitație complexul de clădiri de la Bușila tocmai pentru că bunul era deja delimitat și înregistrat — avea numere cadastrale. Fără acel statut, tranzacția nici nu ar fi fost posibilă.
Asta e logica întregului proiect, întoarsă invers: un teren sau o clădire publică fără număr cadastral curat e, pe hârtie, greu de impozitat, de pus garanție, de vândut sau de dezvoltat legal. Nota de fundamentare o spune direct — delimitarea reduce litigiile de proprietate, ajută la impozitarea corectă a imobilelor și crește valoarea patrimoniului pe care îl administrează o autoritate. Pentru cele 16 localități din Ungheni, proiectul țintește exact bunurile rămase în afara registrului.
Cine plătește
Cei circa 96 de milioane de lei vin din bugetul de stat, planificați în cadrul Planului de Creștere pentru Republica Moldova — acordul de finanțare de aproximativ 1,9 miliarde de euro din partea Uniunii Europene, cu reforme și măsuri pe șapte direcții, între care și acoperirea națională a cadastrului. E o distincție pe care merită s-o facem corect: banii pentru lucrările cadastrale sunt resurse bugetare proprii, planificate în logica acestui plan, nu un cec european direct pentru cadastru.
Pentru raionul Ungheni, vizita din iunie a cadastrului e începutul, nu finalul: abia când cele 16 localități își vor avea bunurile publice măsurate și trecute în registru se va putea spune că proiectul și-a făcut treaba pe teren. Câte primării din raion sunt atinse și care anume sunt cele 16 localități rămân de aflat din lista oficială, pe care redacția o va cere.
Datele despre proiect — cele 275 de localități, cifra de circa 96 de milioane de lei, perioada 2026–2028, volumul de circa 206 mii de bunuri și repartiția „Ungheni – 16” — provin din nota de fundamentare a proiectului de hotărâre de guvern elaborat de Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru (NU-955-AGCC-2025). Vizitele de lucru din 16–26 iunie, inclusiv în raionul Ungheni, și formularea „275 de primării” provin din comunicatul AGCC; documentul de guvern folosește termenul „localități”, motiv pentru care Triunghi.md a făcut distincția. Structura administrativă a raionului (33 de primării, 74 de localități) și cazul licitației de la Bușila provin din evidențe publice și, respectiv, dintr-un articol propriu. Lista nominală a celor 16 localități din raionul Ungheni nu era publică la data redactării; Triunghi.md nu a obținut, până la publicare, o reacție a AGCC sau a autorităților locale din raion.