Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a prezentat la Bruxelles, pe 2 iunie, reforma administrației publice locale drept „un element-cheie al modernizării statului”, potrivit comunicatului Cancelariei de Stat. La nivel național, peste 700 de decizii de inițiere a amalgamării voluntare au fost deja adoptate de autoritățile locale. În spatele formulărilor diplomatice stă o schimbare care poate redesena harta administrativă a raionului Ungheni: un prag de 3.000 de locuitori pentru o primărie viabilă. Sub el se află, după un calcul al redacției, 23 din cele 33 de primării ale raionului.
De ce reforma: cifrele fragmentării
Argumentul Guvernului stă în date, expuse în documentul-concept al reformei, publicat de Cancelaria de Stat. Din cele 892 de primării ale țării, 776 — adică 87,6% — au sub 3.000 de locuitori. Media este de 2.708 locuitori per primărie, față de 4.685 în Uniunea Europeană. Doar 47 de primării, una din douăzeci, se pot autofinanța; restul depind de transferuri de la bugetul de stat, care acoperă în medie 60,5% din venituri. Iar în comunitățile mici, aproape o treime din buget — circa 30% — se duce pe întreținerea aparatului administrativ, nu pe servicii pentru oameni.
Peste toate, demografia. Între 2014 și 2024, localitățile cu sub 3.000 de locuitori au pierdut 32,7% din populație — de peste două ori mai mult decât media națională. Cu cât satul e mai mic, cu atât se golește mai repede.
Harta Ungheniului: 23 din 33 sub prag
Raionul Ungheni are 33 de unități administrativ-teritoriale de nivelul I — un municipiu, un oraș și 31 de comune și sate cu primărie proprie. Pentru a vedea câte trec pragul propus, redacția a folosit datele de populație publice pe care s-a stabilit reprezentarea în consiliile locale (estimări ale Biroului Național de Statistică la 1 ianuarie 2019).
Rezultatul: doar trei primării depășesc 5.000 de locuitori — municipiul Ungheni, Pârlița și Sculeni. Alte șapte se află între 3.000 și 5.000. Restul de 23, adică șapte din zece, sunt sub pragul de 3.000. Dintre acestea, 11 au sub 1.500 de locuitori, iar trei sate — Cornova, Năpădeni și Măgurele — coboară sub 1.000. Cum aceste cifre sunt anterioare recensământului din 2024, care a confirmat un declin accentuat al satelor, tabloul real de astăzi este, cel mai probabil, și mai sever.
Ce propune reforma
Pilonul principal rămâne amalgamarea voluntară, stimulată financiar: transferuri pentru pregătirea procesului, pentru infrastructură și pentru susținerea bugetelor primăriilor comasate. Documentul-concept prevede și o etapă de amalgamare normativă, cu pragul de 3.000 garantat la finalul reformei. În localitățile care își pierd primăria, Guvernul promite Centre Unificate de Prestare a Serviciilor Publice — câte un ghișeu cu peste 600 de servicii, găzduit în clădirile fostelor primării. Separat, cele 32 de raioane ar urma să fie reorganizate în 10 regiuni mai mari, comparabile cu nivelul statistic european NUTS 3.
Vocea din teren: cinci sate care vor să fuzioneze
În raionul Ungheni, calculul abstract a devenit deja discuție concretă. Cinci localități — Florițoaia Veche, Cetireni, Rădeni, Unțești și Alexeevca — analizează comasarea. Motivul invocat de primari nu e ideologic, ci financiar. „Am avut un apel la proiect pentru anul 2026 pe care l-am pierdut, deoarece suntem mai puțin de trei mii de locuitori”, spune Dumitru Frasin, primarul din Florițoaia Veche (1.379 de locuitori). „Cum noi suntem o primărie de 1.297 de locuitori, suntem puțini și la proiecte mari nu putem apela”, adaugă Teodor Gorincioi, primarul din Cetireni. Iar Nicolae Sorotinschi, primarul din Unțești, vede în fuziune o cale de a putea depune cereri de finanțare de 5–7 milioane de lei.
Cealaltă parte: avertismentul asociației primarilor
Reforma nu e însă acceptată necondiționat. Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), care reprezintă primarii, susține modernizarea prin „modele evolutive, descentralizare și fuziuni voluntare” — dar respinge amalgamarea forțată. „Nu suntem împotriva reformei, însă ea trebuie foarte bine gândită, iar satele trebuie să decidă voluntar cu cine se unesc”, a declarat președinta CALM, Tatiana Badan.
Primarii cer, prin CALM, dreptul comunităților la referendum local atunci când o primărie urmează să fie închisă, planificare temeinică înainte de implementare și majorări salariale pentru funcționarii din administrație — altfel, avertizează ei, primăriile rămân fără personal indiferent de comasare. Unele localități au votat deja împotrivă și anunță sesizări la Cancelaria de Stat.
Ce rămâne fără răspuns
Reforma pune față în față o realitate greu de contestat — sate care se golesc și primării care nu-și pot plăti decât propriul aparat — cu o teamă la fel de reală: că serviciile se vor îndepărta de cetățean, iar deciziile se vor lua peste capul comunităților. Pentru Ungheni, întrebările practice abia încep: unde va fi sediul primăriei comasate, cum vor ajunge oamenii din satele mici la servicii și dacă fuziunile vor fi validate prin consultarea locuitorilor.
Acest articol se bazează pe comunicatul Cancelariei de Stat, pe documentul-concept al reformei APL, pe datele recensământului din 2024 și pe poziții publice ale primarilor și ale CALM. Calculul privind primăriile din raionul Ungheni aflate sub pragul de 3.000 de locuitori aparține redacției și folosește datele de populație publicate pentru 1 ianuarie 2019; îl vom actualiza la publicarea datelor pe localități din recensământul 2024. Redacția va urmări deciziile de amalgamare adoptate de consiliile locale din raion.