Crescătorii de lapte din Moldova — deci și cei din raionul Ungheni — pot cere din nou bani publici pentru laptele pe care l-au vândut. Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a deschis de luni, 6 iulie, Apelul VII de plăți directe în sectorul zootehnic, iar cererile se depun până pe 14 august. E o măsură utilă și așteptată — dar, citită pe cifrele raionului, arată și cât de puțini dintre cei care țin vaci o pot folosi de fapt.
Pentru ce se dau banii
Sprijinul se acordă per kilogram de lapte comercializat: de vacă, de oaie și de capră. Se ia în calcul laptele vândut în a doua jumătate a anului trecut — mai exact în perioada 1 iulie–31 decembrie 2025 — iar cererile se depun în intervalul 6 iulie–14 august 2026, potrivit Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. Banii vin din Planul de Creștere al Republicii Moldova 2025–2027 și din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural.
Cât înseamnă concret pe litru? AIPA nu a publicat un cuantum distinct pentru acest apel. Se aplică rata din regulamentul în vigoare — Hotărârea de Guvern nr. 492 din 2023, care stabilește plățile directe per kilogram de produs: în jur de 3 lei pentru un kilogram de lapte de vacă și 5 lei pentru cel de oaie sau de capră. Pentru o fermă care livrează câteva zeci de tone pe an, se adună o sumă care contează.
Cine poate cere — și de ce contează
Aici e filtrul. Sprijinul nu merge la oricine mulge o vacă în ogradă. Ca să depună dosarul, crescătorul trebuie să aibă o exploatație zootehnică autorizată sanitar-veterinar, să nu aibă restanțe la bugetul public, să fie membru al unei asociații de profil și să nu se afle în procedură de insolvabilitate. La dosar se cere și dovada că laptele a fost livrat la procesatori (sau procesat într-o unitate proprie autorizată), cu cantitățile trecute în kilograme pe facturi.
Sunt condiții firești pentru o plată din bani publici, dar ele decid, practic, cine rămâne pe dinafară. Iar în raionul Ungheni, cifrele arată o distanță mare între „cine ține vaci” și „cine poate lua subvenția”.
1.738 de vaci, dar cele mai multe în ograda oamenilor
La 1 ianuarie 2026, raionul Ungheni mai număra 2.681 de bovine, dintre care 1.738 de vaci, potrivit Biroului Național de Statistică. Este un efectiv în cădere lungă: în 2007, în raion erau 6.381 de vaci — de peste trei ori mai multe.
Mai important pentru povestea subvenției este unde se află aceste vaci. Din cele 1.738, doar 195 sunt la întreprinderi agricole și la gospodării țărănești — adică la fermele care, în principiu, pot fi autorizate și pot depune dosarul. Restul de 1.543, aproape nouă din zece, sunt în gospodăriile populației: oameni care țin una-două vaci și vând laptele fără autorizare sanitar-veterinară și fără să fie membri ai vreunei asociații. Pentru ei, un ajutor „pentru producătorii de lapte” rămâne, de regulă, în afara ușii.
La fermele care chiar produc pentru piață, randamentul a crescut vizibil: o vacă a dat, în medie, 4.792 de kilograme de lapte în 2025, față de 2.212 kilograme în 2023, arată aceleași date statistice. Acolo se duce, cel mai probabil, și grosul banilor din acest apel.
Unde se depune dosarul
Cererile și actele se depun la direcțiile teritoriale ale AIPA. Pentru raionul Ungheni, direcția teritorială se află în oraș, pe strada Națională 7 (telefon 0236 25249). Modelul cererii și lista completă a actelor sunt publicate pe pagina AIPA dedicată plăților directe per kilogram de produs. Termenul-limită este 14 august 2026 — cine vrea banii pe laptele vândut anul trecut are la dispoziție puțin peste o lună.