Republica Moldova pregătește un nou val de bani europeni pentru pământ. Parlamentul a avizat, pe 17 iunie, inițierea negocierilor pentru o finanțare de 150 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții, destinată proiectului „Livada Moldovei II”. Cifra impresionează. Dar, pentru un fermier din Cornești sau Pârlița, întrebarea nu e cât se anunță la Chișinău, ci cât și cum ajunge banul acasă.
Ce este „Livada Moldovei II”
Potrivit comunicatului Parlamentului, din cele 150 de milioane, circa 135 ar urma să meargă, prin bănci și alți intermediari, către micro-întreprinderi și firme mici și mijlocii din horticultură, viticultură, zootehnie, acvacultură și procesare, dar și spre irigare și digitalizare. Alte circa 15 milioane sunt prevăzute pentru investiții publice — cercetare, educație agricolă, siguranță alimentară. Banii vin „în condiții concesionale”, iar Guvernul mizează că, împreună cu contribuția beneficiarilor, vor declanșa investiții de peste 300 de milioane de euro.
Important de reținut din capul locului: este un împrumut, nu un grant. Adică datorie de stat, care se întoarce.
Ce a lăsat „Livada Moldovei I”
Programul nu e la prima ediție, iar prima spune mult despre ce putem aștepta. „Livada Moldovei I” a pornit dintr-un credit BEI de 120 de milioane de euro (contract semnat în 2014, lansat în 2016) și a finanțat livezi moderne, sere, frigidere și case de ambalare, sisteme de irigare și utilaje, prin nouă bănci comerciale.
Bilanțul, însă, e nuanțat. Potrivit unui audit al Curții de Conturi, între 2016 și 2023 au fost finanțate 514 sub-proiecte, cu investiții totale de 197,5 milioane de euro — dar din creditul european s-au folosit efectiv doar 90,4 milioane, adică 75,3% din banii disponibili. Restul a rămas neabsorbit. Auditorii au semnalat și cheltuieli discutabile ale unității de implementare, de la protocol la promovare. Lecția pentru „Livada II”: banii pe hârtie nu înseamnă automat bani ajunși la fermieri.
Unde stă, de fapt, Ungheniul
Aici intervine partea locală — și ea cere onestitate. Ungheniul nu este un raion pomicol de top. Cu 1.162 de hectare de livezi în 2025 și o producție de aproximativ 5.600 de tone de fructe, raionul dă doar vreo 1,5% din producția țării și se află pe locul 15 din peste 30 de raioane, potrivit Biroului Național de Statistică. Liderii sunt în nord — Briceni, Ocnița, Edineț. La struguri, Ungheniul stă și mai modest, sub primele 18 raioane (cifrele oficiale pe raion acoperă, atenție, doar fermele și gospodăriile de fermier, nu și viile din curțile oamenilor).
Mai mult, sectorul s-a împuținat: suprafața livezilor a scăzut de la un vârf de 1.460 de hectare în 2015 la 1.162 în 2025 — minus o cincime într-un deceniu.
Tocmai de aici vine miza adevărată, care nu e triumfalistă, ci o întrebare: un program european masiv pentru horticultură ajunge și într-un raion mic și în declin ca Ungheniul, sau se va concentra, din nou, în nordul pomicol și sudul viticol? Pentru că „Livada II” finanțează exact ce-i lipsește raionului ca să urce în lanțul valorii — frigidere, irigare, soiuri de masă.
Întrebarea fără răspuns: cine a prins prima rundă
Ar fi util de știut câți fermieri din raionul Ungheni au accesat „Livada Moldovei I”, ca să estimăm ce ar putea urma. Acest lucru, însă, nu se poate afla din surse publice: nici Oficiul de gestionare a programelor de asistență externă, nici Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură nu publică beneficiarii defalcat pe raioane. Este aceeași opacitate pe care am întâlnit-o și la programul de subvenții agricole 2026–2030 — cifra pe raion lipsește. O vom solicita oficial.
Faptul național provine din comunicatul oficial al Parlamentului; datele despre „Livada Moldovei I” sunt din raportul Curții de Conturi. Cifrele agricole pe raion sunt date oficiale ale Biroului Național de Statistică (tabel teritorial AGR020900reg.px); ele acoperă întreprinderile agricole și gospodăriile țărănești de fermier, nu și plantațiile din gospodăriile populației. Numărul beneficiarilor din raionul Ungheni la primul program nu este publicat și urmează a fi solicitat oficial.