Actualizare — 6 iulie 2026. Dosarul a mai făcut un pas concret. Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a emis Ordinul de Începere a Proiectării pentru acest tronson, iar proiectarea propriu-zisă a celor 15,5 km până la Prut — plus cei circa 5 km de pe malul unghenean, de la pod la centura orașului — demarează pe 24 august 2026. Prioritate are, potrivit CNIR, segmentul dintre nodul Golăiești și podul de la Ungheni. Cu asta, ceasul celor 46 de luni de contract (10 de proiectare, 36 de execuție) pornește efectiv. Textul de mai jos, publicat pe 2 iulie, rămâne valabil.
Pe 2 iulie, la București, s-a semnat contractul pentru ultimul tronson al Autostrăzii „Unirii” (A8) — segmentul care coboară de la Iași până la Prut și, pentru prima dată, urcă și pe malul moldovenesc. Concret: 15,5 km de autostradă pe teritoriul României, plus 4,7 km de autostradă construiți dincolo de Prut, de la viitorul pod de la Ungheni până la centura orașului. Vor fi primii kilometri de autostradă din istoria Republicii Moldova.
Semnarea a fost anunțată de Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) din România, care a atribuit lucrarea unui consorțiu italian — Itinera, Saipem și ICM. Valoarea contractului este de 3,57 miliarde de lei, finanțarea vine prin programul european SAFE, iar durata prevăzută este de 46 de luni (10 pentru proiectare, 36 pentru execuție). În aceeași zi, la București, viceprim-ministrul Republicii Moldova, Vladimir Bolea, și ministrul interimar al Transporturilor de la București au semnat și un acord separat, care creează cadrul pentru conectarea Moldovei la rețeaua europeană de transport TEN-T.
Semnarea contractului și a acordurilor bilaterale România–Republica Moldova, la București, pe 2 iulie 2026. Foto: CNIR
Pentru cititorul din Ungheni, dincolo de fastul semnăturilor, contează un lucru simplu: piesa care lipsea din dosarul podului nostru peste Prut tocmai a fost pusă la locul ei — cel puțin pe hârtie.
Ce s-a semnat, de fapt
Tronsonul are 15,5 km pe partea românească, de la drumul spre Iași până la Prut, cu un traseu tehnic apăsat: 14 poduri și pasaje, două tunele (cel de la kilometrul 83 are 1.760 de metri) și două noduri rutiere, dintre care unul de legătură cu viitorul Spital Regional și Aeroportul Iași. CNIR spune că a prioritizat segmentul de 2,77 km dintre nodul Golăiești și podul de la Ungheni, care ar urma să fie gata în 18 luni.
Nodul rutier de la Golăiești (km 90+790), aproape de capătul dinspre Prut, într-o randare a proiectului. Sursă: CNIR
Vor fi construiți ultimii kilometri ai Autostrăzii A8 până la Prut, dar și primii kilometri de autostradă spre Chișinău, în Republica Moldova. Instrumentul SAFE se dovedește un succes, iar noi vom depune toate eforturile pentru a respecta termenele prevăzute.
Gabriel Budescu, director general al CNIR
Formularea „primii kilometri spre Chișinău” cere o corecție de nuanță. Potrivit Ministerului Infrastructurii de la Chișinău, segmentul moldovenesc din contract înseamnă 4,7 km de autostradă — de la pod până la centura Ungheniului, cu un nod rutier și un pasaj peste calea ferată — plus 1,1 km de drum de legătură către viitorul Centru Logistic Berești. Nu spre Chișinău, așadar, ci până la marginea orașului Ungheni.
Cine plătește: România, integral
Elementul cu adevărat nou — și cel care schimbă socoteala față de ce știam până acum — e cine achită lucrările de pe malul stâng. Răspunsul: partea română, integral.
Potrivit MIDR, cei circa 64 de milioane de euro pentru lucrările de pe teritoriul Republicii Moldova sunt acoperiți în totalitate de România, prin fondurile SAFE, iar licitația s-a ținut la comun cu cea de pe partea românească. SAFE este un instrument financiar european intrat în vigoare în mai 2025, care poate împrumuta statelor până la 150 de miliarde de euro și care finanțează inclusiv infrastructura civilă cu dublă utilizare — șosele și căi ferate folosite deopotrivă pentru mobilitatea economică și cea militară. Cu alte cuvinte, primii metri de autostradă moldovenească intră în Moldova pe bani și pe logică europeană de securitate.
În articolele noastre din iunie despre podul de la Ungheni, exact acesta era golul pe care îl semnalam: pe malul moldovenesc „nu există încă nici constructor, nici contract”. Contractul de azi umple parțial acel gol — pentru autostradă. Vama și punctul de trecere rămân o poveste separată.
Calendarul, în cuvintele premierului
Dincolo de cifrele contractului, premierul român Ilie Bolojan a punctat, în anunțul semnării, două lucruri care contează direct pentru Ungheni: că între Pașcani și Ungheni mai rămâne un singur tronson fără contract de execuție — cu litigii ce ar trebui închise până în toamnă — și că acordurile bilaterale semnate în aceeași zi includ finanțarea podului rutier de la Ungheni, dat ca gata „în toamna acestui an”.
Sunt cei 15,5 kilometri ai tronsonului Iași–Ungheni și încă 5 kilometri de autostradă peste Prut, spre Chișinău. […] Din primăvara anului viitor, pe toate cele patru tronsoane se va lucra. Până în 2030, toate lucrările trebuie finalizate, conform contractului de finanțare SAFE.
Ilie Bolojan, prim-ministrul României
„Spre Chișinău” rămâne o formulare optimistă — autostrada finanțată acum se oprește la centura Ungheniului. Nou e însă orizontul asumat public: 2030 pentru toate cele patru tronsoane dintre Pașcani și Ungheni, prima dată cu un termen-țintă clar pentru drumul care ar trebui să lege Iașiul de Prut.
De ce contează pentru Ungheni
Ungheniul e, istoric, „mufa” prin care Moldova se leagă de vest: pe aici trece calea ferată încă din 1870, tot pe aici a intrat gazoductul dinspre Iași. Acum se adaugă șoseaua. Autostrada ar urma să „aterizeze” chiar lângă oraș, la centură și la viitorul terminal logistic de la Berești — un complex multimodal proiectat la gara Berești, întins pe circa 18 hectare, cu o capacitate estimată de 200.000 de camioane pe an. Împreună cu podul rutier peste Prut și cu electrificarea căii ferate Iași–Ungheni, s-ar contura o triadă — șosea, tren, terminal — care se leagă toată exact aici.
Este partea optimistă. Partea realistă e că toate trei piesele au calendare lungi și decalate.
Reality-check: podul e gata înaintea drumurilor
Podul rutier de la Ungheni–Zagarancea ar urma să fie gata structural spre toamna lui 2026. Dar, așa cum am explicat, un pod gata nu înseamnă un Prut traversabil: mai trebuie ridicate vama, punctul de control al frontierei și drumurile de racord — o a doua etapă cu orizont 2028. Peste asta se așează acum autostrada, cu cei 46 de luni ai săi de proiectare și execuție.
Și pe partea românească istoria A8 e una a amânărilor. Chiar tronsonul semnat acum a fost blocat luni de zile de contestații la licitație, respinse abia pe 16 iunie. Pe ansamblul autostrăzii, presa de specialitate din România scria, în vara lui 2025, că peste jumătate din traseu „nu e gata nici pe hârtie”. Iar dincolo de Ungheni, spre Chișinău, nu există încă nicio autostradă finanțată — doar un studiu de fezabilitate pentru calea ferată.
Rămâne, în plus, contextul mut al oricărei discuții despre dezvoltarea raionului: populația raionului Ungheni a scăzut de la circa 96.000 de locuitori în 2014 la 74.500 în 2025, potrivit datelor preliminare ale Biroului Național de Statistică. Întrebarea care contează pentru ungheneni nu e dacă autostrada va ajunge la Prut — azi a devenit mai probabil ca oricând — ci dacă triada șosea–tren–terminal va face din Ungheni un nod unde se oprește ceva, sau doar un culoar prin care traficul trece mai repede.