Pe 18 iunie, Parlamentul a votat în a doua lectură o lege care schimbă felul în care se judecă salariul minim din Republica Moldova. Noutatea sună tehnic, dar are un tâlc concret: de acum, „adecvarea” salariului minim va fi măsurată față de o valoare de referință — 50% din salariul mediu lunar pe economie. Cu alte cuvinte, statul își fixează o riglă: un salariu minim decent ar trebui să fie cel puțin jumătate din cât câștigă, în medie, un angajat.
Rigla aceasta vine din Directiva europeană privind salariile minime adecvate, pe care legea o transpune în dreptul nostru, și a fost introdusă printr-un amendament al deputatului Marcel Spatari. Scopul declarat al proiectului este asigurarea unor „salarii minime echitabile care să reflecte costul vieții” și „reducerea sărăciei în muncă”.
Cât de departe e minimul de azi
Pusă în cifre, rigla arată cât de jos este, de fapt, salariul minim actual. Pentru 2026, Guvernul a stabilit un salariu minim pe economie de 6.300 de lei (de la 5.500 de lei în 2025) și un salariu mediu prognozat de 17.400 de lei. Jumătate din media prognozată înseamnă 8.700 de lei — adică reperul de „decență” este cu aproape 40% peste salariul minim plătit acum. Chiar și raportat la salariul mediu efectiv câștigat în economie, minimul rămâne sub pragul de jumătate.
Atenție însă la o nuanță importantă: legea introduce un reper de evaluare, nu un mecanism automat. Salariul minim nu crește de la sine la 8.700 de lei. Cât va fi el rămâne o decizie politică anuală a Guvernului, împreună cu patronatele și sindicatele — rigla doar arată unde te afli, nu mută singură cifra.
Cum arată harta la Ungheni
Aici reperul național întâlnește o realitate locală mult mai modestă. Potrivit Biroului Național de Statistică, câștigul salarial mediu lunar brut în raionul Ungheni era de 11.781 de lei în trimestrul al treilea din 2025 — cu circa 3.700 de lei sub media pe țară (peste 15.000 de lei) și sub media regiunii Centru. Practic, salariatul unghenean câștigă în medie cam trei sferturi din cât câștigă media națională.
Înseamnă că un prag de „decență” calculat pe media națională se așează foarte sus față de ce se câștigă efectiv aici. Și nu toți au măcar un salariu oficial: în raion sunt în jur de 16.300 de salariați, dar o bună parte din muncă, mai ales la sate și în agricultură, rămâne informală — „la negru” — acolo unde salariul minim e greu de impus. Iar sărăcia nu e o abstracție: în regiunea Centru, din care face parte raionul, aproape patru din zece oameni trăiau în 2025 sub pragul sărăciei, peste media națională.
Peste Prut, minimul e cât media de aici
Cel mai dur reper îl oferă tot frontiera. În România, salariul minim brut pentru 2026 urcă la 4.325 de lei (românești) de la 1 iulie. După conversie, la cursul actual, este de peste două ori mai mare decât salariul minim din Moldova și se apropie de salariul mediu de la noi. Pentru un oraș de graniță ca Ungheniul, unde mulți au rude care muncesc dincolo, această diferență nu e o statistică, ci motivul concret pentru care pleacă oamenii.
De partea cealaltă, angajatorii — mai ales firmele mici și fermele cu marje subțiri — privesc cu prudență orice creștere, de teamă că ar împinge și mai mult munca în zona gri. Tocmai de aceea, ce contează acum nu e atât rigla pe hârtie, cât decizia anuală care va spune dacă salariul minim chiar se apropie de jumătatea mediei — sau rămâne un reper frumos în Monitorul Oficial.