Cine vrea să lucreze cu copiii — la școală, la grădiniță, într-un club sportiv sau la o tabără — ar putea fi nevoit, în curând, să aducă la angajare un cazier detaliat, o declarație pe propria răspundere și un certificat de la psihiatru. Iar cine a fost condamnat pentru o infracțiune împotriva unui copil nu va mai putea ocupa astfel de funcții. Măsurile sunt parte dintr-un proiect al Ministerului Muncii și Protecției Sociale, al cărui raport a fost aprobat de Comisia pentru protecție socială, sănătate și familie, urmând să fie examinat în primă lectură de Parlament, potrivit comunicatului legislativului.
Ce prevede, concret
Proiectul adaugă în Codul muncii un capitol nou — „Munca ce implică contact regulat cu copiii” — și stabilește cine nu poate fi angajat în asemenea funcții, la stat sau la privat:
- persoanele condamnate definitiv pentru infracțiuni săvârșite împotriva unui copil;
- persoanele care au, într-o cauză penală pentru astfel de fapte, calitatea de bănuit, învinuit sau inculpat — adică nu doar cei condamnați;
- persoanele față de care s-au instituit măsuri de ocrotire judiciară sau care sunt declarate inapte, din punct de vedere mintal, pentru activități cu responsabilitate sporită.
La angajare ar deveni obligatorii trei documente: un certificat de cazier detaliat (care atestă, între altele, lipsa condamnării pentru infracțiuni sexuale asupra unui copil, indiferent dacă antecedentele au fost stinse), o declarație pe propria răspundere că persoana nu e bănuit, învinuit sau inculpat, și un certificat de la medic psihiatru ori psihiatru-narcolog. Fără ele, angajarea în astfel de funcții e interzisă. Regulile se aplică și voluntariatului cu copii. În plus, dacă se pornește o cauză penală pentru infracțiuni contra copiilor, angajatorul suspendă salariatul din funcție, iar organele de urmărire au obligația să-l informeze; la condamnare definitivă urmează concedierea. Legea ar intra în vigoare la trei luni după publicarea în Monitorul Oficial.
Prin acest proiect consolidăm mecanismele de prevenire a violenței și abuzului asupra copiilor și introducem standarde mai înalte de siguranță pentru specialiștii care lucrează cu copiii.
Natalia Plugaru, ministra Muncii și Protecției Sociale
Ce e nou față de acum
O parte din aceste cerințe există deja, dar fragmentar. Codul educației cere, la concursurile pentru funcții didactice, cazier și certificat de integritate și îi ține deoparte pe cei condamnați pentru infracțiuni grave. Noutatea proiectului e că universalizează verificarea: nu doar profesorii, ci toți cei care au contact regulat cu copiii — din sport, cultură, sănătate, tabere, ONG-uri, inclusiv voluntarii —, la stat și la privat. La asta adaugă certificatul psihiatric, acoperirea persoanelor aflate în proces penal, suspendarea automată și obligația de informare, precum și menținerea interdicției pentru infracțiuni sexuale chiar dacă antecedentele s-au stins.
De unde vine
Proiectul nu apare pe loc gol. El transpune Convenția de la Lanzarote a Consiliului Europei — pe care Moldova a ratificat-o încă din 2011 —, ale cărei recomandări cer ca verificările la angajare să acopere toate profesiile cu contact regulat cu copiii, nu doar unele. Cadrul de acțiune a fost fixat printr-o dispoziție de Guvern din 2024. Impulsul concret a venit însă și dintr-un caz care a indignat opinia publică: o investigație de presă a arătat că un medic condamnat pentru acțiuni cu caracter sexual asupra unei minore continua să lucreze la un spital pentru copii — o breșă exact de tipul celei pe care proiectul vrea s-o închidă. Cazul este național; îl amintim ca ilustrare a lacunei, fără vreo legătură cu instituții din raionul Ungheni.
Două obiecții serioase
Proiectul are un susținător ferm: Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, care îl numește „un progres semnificativ” și amintește că a semnalat lacuna încă din 2020. Dar are și critici, iar obiecțiile lor nu sunt de neglijat.
Prima ține de prezumția nevinovăției. Măsura nu-i vizează doar pe cei condamnați definitiv, ci și pe cei aflați în proces penal — bănuiți, învinuiți sau inculpați —, iar suspendarea din funcție se produce de îndată ce se pornește urmărirea, înainte de orice hotărâre a instanței. Ideea de a proteja copiii de un posibil abuzator cât durează ancheta e ușor de înțeles; dar ea intră în tensiune cu principiul că un om e nevinovat până la o condamnare definitivă. Domeniul exact — de la ce calitate procesuală se aplică fiecare restricție — se va limpezi pe textul final al proiectului.
A doua obiecție vine din zona drepturilor civile. Activista Ecaterina Luțișina a protestat, la 24 iunie, față de prevederile despre sănătatea mintală, susținând că proiectul „discriminează persoanele cu tulburări mintale și riscă să le limiteze dreptul de a munci”. Îngrijorarea ei: formularea „inapt din punct de vedere mintal” și certificatul psihiatric obligatoriu ar putea lovi în oameni care s-au adresat cândva unui psihiatru, chiar dacă nu reprezintă niciun pericol. Între datoria de a proteja copiii și riscul de a stigmatiza o categorie întreagă de oameni, echilibrul se va juca tocmai în amendamentele din Parlament.
Faptele privind proiectul provin din comunicatul Parlamentului și din cel al Ministerului Muncii și Protecției Sociale (proiectul aprobat de Guvern, nr. unic 337-MMPS-2026). Poziția în favoarea proiectului aparține Avocatului Poporului pentru drepturile copilului; obiecțiile privind sănătatea mintală au fost exprimate public de activista Ecaterina Luțișina și redate de NewsMaker. Cifrele despre elevi, copii și cadre didactice sunt ale Biroului Național de Statistică (2025 și 2025/26). Domeniul exact de aplicare pe categorii procesuale și modul de reverificare a personalului deja angajat se vor clarifica pe textul final al proiectului; e vorba, deocamdată, de o primă lectură.